[PDF] Studiul Demografic =i de S[n[tate din Republica Moldova 2005

View - Download Studiul Demografic =i de S[n[tate din Republica Moldova 2005

Previous PDF

Next PDF

REPUBLICOFMOLDOVA

Moldova

DemographicandHealthSurvey

00

MinistryofHealthandSocialProtection

Chisinau,Moldova

ORCMacro

Calverton,Maryland,USA

September2006

Cuprins

III

IVCuprins

Cuprins

V

VICuprins

VII

VIIIĩ

IX X XI

XIIĩ

XIII

XIVAppendixE

La 27 august 1991, dupţ aproape 50 de ani de regim sovietic, Republica Moldova a devenit o ăarţ

independentţ. În primul deceniu de tranziăie la un sistem democratic i la econ omie de piaăţ, populaăia a

întîmpinat multiple probleme i dificultţăi. În noul mileniu, totui, se remarcţ o tendinăţ spre stabilitate i

îmbunţtţăire în plan socioeconomic. Aceste realizţri se datoreazţ în mare parte eforturilor depuse de

Guvernul Moldovei, în strînsţ colaborare cu comunitatea internaăionalţ, societatea civilţ i organizaăiile

neguvernamentale orientate spre atingerea unor scopuri comune: creterea nivelului de bunţstare i a

speranăei de viaăţ a populaăiei. S

ondajele bazate pe informaăiile colectate de la populaăie relevţ indicatorii de dezvoltare, care reflectţ

situaăia actualţ în ăarţ i permit de a lua decizii privind prioritţăile de dezvoltare, precum i de a monitoriza

impactul politicilor i acăiunilor implementate. StudiulDemograficşideSănătateînRepublicaMoldova,

efectuat în anul2005 (SDSM 2005), oferţ indicatori pentru Obiectivele de dezvoltare ale mileniului în Moldo-

va (2004-2015). Informaăia cuprinsţ în SDSM 2005 va fi utilizatţ de factorii de decizie din diferite ministere,

d

e managerii de programe în scopuri de planificare, de comunitatea internaăionalţ donatoare, de instituăiile

academice i de experăii care realizeazţ cercetţri în profunzime. Multe dintre rezultatele SDSM 2005, de

asemenea, vor fi utilizate pentru a analiza tendinăele existente; indicatorii acestui studiu pot fi comparaăi cu

r ezultatele altor sondaje naăionale desf ţurate anterior în Moldova: StudiulsănătăŞiireproducerii (1997) i

StudiulîncuiburideIndicatoriMultipli (MICS 2000). În fine, indicatorii SDSM vor permite comparaăii cu

alte ăţri limitrofe. A

cest raport final, ce recapituleazţ informaăia privind situaăia demograficţ i sţnţtatea populaăiei,

cuprinsţ în SDSM 2005, reprezintţ o activitate de amploare susăinutţ de eforturile coordonate ale multor

entitţăi. Acest sondaj a fost sponsorizat de cţtre Guvernul Statelor Unite prin intermediul Agenăiei pentru

D

ezvoltare Internaăionalţ (USAID) i a beneficiat de suportul financiar al Fondului Naăiunilor Unite pentru

Copii (UNICEF) i al Fondului Naăiunilor Unite pentru Populaăie (UNFPA). El a fost efectuat de cţtre

Centrul Naăional tiinăifico-Practic de Medicinţ Preventivţ al Ministerului Sţnţtţăii i Protecăiei Sociale din

Republica Moldova, cu suportul tehnic oferit de ORC Macro. Biroul Naăional de Statisticţ al Republicii

M

oldova, Institutul de Cercetţri tiinăifice în Domeniul Ocrotirii Mamei i Copilului, Centrele de Medicinţ

Preventivţ i alte instituăii au contribuit i ele la realizarea sondajului prin cunotinăele i experienăa lor. Este

l

a fel de important de a menăiona lucrul personalului din teren, care a colectat datele din peste 11 000 gospo

dţrii din toatţ ăara, i al echipelor de verificare de care, în primul rînd, a depins calitatea datelor colectate.

Un rol deosebit în efectuarea studiului a avut Comitetul Organizator care a întrunit experăi naăio

nali din diferite domenii, ce i-au adus aportul la planificarea studiului, analiza i interpretarea datelor

precum i la redactarea raportului final.

Ion Bahnarel

Director, Centrul Naăional tiinăific i Practic de Medicinţ

Preventivţ, MSPS

XV XVI XVII

Prezentul Studiudemograficşidesănătate

dinMoldova(SDSM 2005) este un studiu în baza unui eantion naăional reprezentativ constituit din

7440 femei cu vîrstţ de 15-49 ani i 2508 bţrbaăi cu

vîrstţ de 15-59 ani, selectaăi din 400 puncte de eantionare (cuiburi) din toatţ Moldova (cu excepăia regiunii Transnistria). El a fost proiectat în scopul d e a oferi date pentru monitorizarea situaăiei popula- ăiei i a sţnţtţăii acesteia în Moldova; el include cî ăiva indicatori care au fost studiaăi în cadrul Stu diului Sţnţtţăii Reproducerii din Moldova în 1997 (SSRM 1997) i 2000 Multiple Indicator Cluster S urvey (2000 MICS). SDSM 2005 a utilizat ean tionarea în douţ etape în baza Recensţmîntului Populaăiei i Gospodţriilor din 2004 i a fost proiec- tat astfel încît sţ producţ estimţri separate ale indicatorilor- cheie pentru fiecare regiune majorţ din Moldova, incluzînd regiunile de Nord, Centru, i Sud i municipiul Chiinţu. Spre deosebire de studiile SSRM 1997 i 2000 MICS, SDSM 2005 nu a acoperit regiunea Transnistria. Colectarea datelor a avut loc pe parcursul unei perioade de douţ luni, începînd cu 13 iunie i terminînd cu 18 august 2005. Studiul conăine informaăii detaliate privind nivelurile fertilitţăii, nivelurile avortului, statutul mat rimonial, activitatea sexualţ, preferinăele pri- vind fertilitatea, cunoaterea i utilizarea metodelor de planificare a familiei, practicile de alimentare la sîn, statutul nutriăional al femeilor i al copiilor mici, mortalitatea infantilţ, sţnţtatea mamei i a c opilului, sţnţtatea adultului, cunoaterea i com portamentul în ceea ce privete infecăia HIV i a altor maladii cu transmitere sexualţ. Testarea nive lului hemoglobinei a fost realizatţ atît la femei cît i l a copii pentru a identifica prezenăa anemiei. Com ponentele suplimentare ale SDSM 2005 includ colectarea informaăiei privind emigrarea cetţăeni- lor, preferinăele lingvistice în ceea ce privete citirea mijloacelor media tipţrite, precum i problema violenăei domestice.

SDSM 2005 a fost realizat de cţtre Centrul

N aăional tiinăific i Practic de Medicinţ Preventivţ, în continuare figurînd cu denumirea Centrul N aăional de Medicinţ Preventivţ (CNMP), al Minis- terului Sţnţtţăii i Protecăiei Sociale. ORC Macro a o ferit asistenăţ tehnicţ studiului SDSM prin proiec tul MEASURE DHS finanăat de USAID. Costurile locale ale studiului au fost, de asemenea, suportate d e USAID, cu finaăare suplimentarţ din partea Fon- dului Naăiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Fondului Naăiunilor Unite pentru Populaăie (UNFPA) i contribuăii de altţ naturţ din partea CNMP. Apartenenţa etnică şi religia. Majoritatea femeilor i bţrbaăilor din Moldova sînt moldoveni (77% i 76%, corespunzţtor), urmaăi de ucraineni (8% i 9%), rui (6% femei i în aceeai proporăie bţrbaăi), gţgţuzi (4% i 5%), români i bulgari (2% i 3%). Majoritatea copleitoare a moldovenilor, aproximativ 95%, declarţ cretinismul ortodox în calitate de religie a lor. Locul de trai şi vîrsta. Majoritatea intervie- vaăilor, aproximativ 58%, locuiesc în zonele rurale. Pentru ambele sexe avem, proporăional, mai multe persoane intervievate în grupurile de vîrstţ de 15-19 i 45-49 ani (i, de asemenea, 45-54 pentru bţrbaăi), în timp ce proporăia intervievaăilor în grupurile de vîrstţ din intervalul 25-44 este relativ mai micţ. Aceastţ distribuăie de vîrstţ în formţ de litera U reflectţ grupul în curs de îmbţtrînire, formatţ în r ezultatul exploziei demografice dupţ cel de al doilea Rţzboi Mondial (cei mai tineri din aceast grup fiind în deceniul al patrulea de viaăţ) i copiii lor care, în mare parte, sînt adolescenăi i au în jur de 20 ani. Proporăia mai micţ de bţrbaăi i femei din grupurile de vîstţ medie reflectţ grupurile minore dupţ g eneraăia formatţ în urma exploziei demografice i cei care preced copiii acestei generaăii. Într-o anumitţ mţsurţ, acest lucru reflectţ i rata, dispro porăional mai înaltţ, a emigraăiei în rîndul popula

ăiei apte de muncţ.

Studiile. Majoritatea femeilor i bţrbaăilor

din Moldova, în general, i-au fţcut studiile; aproape

100% au cel puăin studii medii incomplete, medii

generale sau superioare; 79% de femei i 83% de bţrbaăi au numai studii secundare sau secundare s peciale, restul au urmat sau urmeazţ studii supe rioare. Proporăia tineretului studios, la momen- tul cînd s-au fţcut investigaăiile este urmţtoarea:

21% — studente i 16% — studenăi.

XVIII

Preferinţele lingvistice. Printrefemei,pre-

lecturş sînt aproape egale între limbile moldove c moldoveneasca Şi rusa (27% de femei Şi 32% de bşrbaăi).

Condiţiile de trai. Accesullaelectricitate

e

Aranjamentele de trai ale copiilor.Compa-

locuiesc cu ambii pşrinăi. 15% locuiesc doar cu cu tata deŞi mamele lor sînt în viaăş, Şi 7% nu Nivelurile i tendinţele fertilităţii. Rata t p fertilitşăii posibil au crescut în ultimii ani. De e

Diferenţele în fertilitate. RTFpentruzonele

rurale (1,8 naŞteri) este mai mare ca cea pentru z onele urbane (1,5 naŞteri). Rezultatele demon grupurilormaitineredevîrstş.

Fertilitatea neplanificată. 12%dinnaŞte-

aproape 9% sînt nedorite. Procentajul naŞterilor naŞteri la femeile din categoriile de vîrstş mai

5% din naŞteri la femeile cu vîrsta de 20-24 ani

vîrstade35-39ani.

Preferinţele legate de fertilitate. Rezul-

tatele aratş cş femeile Şi bşrbaăii moldoveni în general îŞi doresc familii mici. În general, 64%

Preferinăele legate de fertilitate printre

b maresîntindeciŞi.

Maimultcaatît,mareamajoritateacelor

cu doi copii (83% de femei Şi 75% de bşrbaăi) aibşcopii.

Vîrsta la prima natere. RezultateleSDSM

XIX ani totui, peste 90% de femei au nţscut deja. Vîrsta medianţ la prima natere pentru femeile de la 25 i mai mulăi ani este de 21 sau 22 ani, cu mici variaăii

între grupurile de vîrstţ.

Informaşii despre măsurile anticoncep-

şionale.C

un oaterea planificţrii familiei este una nim recunoscutţ de cţtre 99% dintre toate femeile care au vîrsta de 15-49 ani, ele cunoscînd cel puăin un a dintre metodele moderne de planificare a fami liei. Printre toate femeile, prezervativul masculin, DIU, pilula i coitus interruptus sînt cele mai pe larg cunoscute metode de planificare a familiei, peste

80% dintre toate femeile afirmînd cţ ele au auzit

despre aceste metode. Sterilizarea femininţ este cunoscutţ de douţ treimi de femei, în timp ce abstinenăa periodicţ (metoda calendarului) este recunoscutţ de aproape ase din zece femei. Puăin peste jumţtate dintre femei auziserţ despre metoda amenoreei lactaăionale (MAL), în timp ce 40-50% dintre toate femeile auziserţ despre preparatele injectabile, sterilizarea masculinţ i spermicidele. Cele mai puăin cunoscute metode sînt contracepăia de urgenăţ, diafragma i implanturile.

Utilizareacontracepşiei.68% dintre femei-

le actualmente cţsţtorite utilizeazţ o metodţ de planificare a familiei pentru a întîrzia sau a opri procrearea. Majoritatea femeilor utilizeazţ o metodţ modernţ (44% dintre femeile cţsţtorite), în timp c e 24% utilizeazţ o metodţ tradiăionalţ de contra cepăie. DIU este cea mai utilizatţ dintre metodele m oderne, fiind folositţ de 25% dintre femeile cţsţ torite. Urmţtoarea, cea mai utilizatţ metodţ, este coitus interruptus, folositţ de 20% dintre femeile cţsţtorite. Prezervativele masculine sînt utilizate de aproximativ 7% de femei, în special de cţtre femeile tinere. 5% dintre femeile cţsţtorite au fost sterilizate i cîte 4% folosesc pilula i abstinenăa periodicţ (m etoda calendarului). Rezultatele aratţ cţ femeile moldovene adop- tţ planificarea familiei la paritţăi mai mici (adicţ atunci cînd au mai puăini copii) decît în trecut. Printre femeile tinere (grupul de vîrstţ 20-24 ani), aproape jumţtate (49%) au folosit contracepăia înainte de a avea vreun copil, comparativ cu numai

12% dintre femeile cu vîrsta de 45-49 ani.Tendinşele în utilizarea contracepşiei.

U til i zarea contracepăiei pare sţ se fi redus uor din

1997, de la 74% pînţ la 72% printre femeile cţsţtorite

cu vîrsta de 15-44 ani. 1

Proporăia de femei ce utili

zeazţ metode moderne, de asemenea, a scţzut puăin, de la 50% pînţ la 48%. Utilizarea DIU a fost redusţ c onsiderabil, de la 38% printre femeile cţsţtorite cu vîrsta de 15-44 ani în 1997 pînţ la 28% printre cele cu vîrsta de 15-44 ani în 2005. Acest declin a fost parăial compensat de uoare creteri în utilizarea prezervativelor (de la 6 pînţ la 9% printre femeile cţsţtorite cu vîrsta de 15-44 ani), a pilulei (de la 2% p înţ la 4%) i altor metode, cum ar fi MAL i ste rilizarea femininţ. Utilizarea metodelor tradiăionale a rţmas la acelai nivel.

Diferenşele în utilizarea contracepşiei.

D ei nivelul de utilizare a oricţrei metode de contra cepăie este aproximativ acelai pentru femeile cţsţ torite din zonele urbane i rurale (67-68%), femeile urbane sînt tentate mai mult decît femeile rurale sţ u tilizeze metodele moderne (48% i 41%, corespun zţtor). Dupţ cum s-a ateptat, utilizarea contr a cep ăiei crete odatţ cu nivelul de studii. De exemplu,

72% dintre femeile cţsţtorite cu studii superioare

utilizeazţ o metodţ de contracepăie, comparativ cu 65% de femei cu studii secundare. Utilizarea, de asemenea, tinde sţ creascţ paralel cu numţrul de copii în viaăţ — de la 36% printre femeile cţsţtorite fţrţ copii pînţ la 74% printre femeile cţsţtorite cu

3 sau 4 copii.

D ei aproape cţ nu se înregistreazţ dife renăe în utilizarea oricţrei metode contraceptive în funcăie de chentila de bunţstare, existţ o cretere continuţ a utilizţrii metodelor moderne pe mţsurţ ce se ridicţ nivelul de bunţstare. De exemplu, 37% dintre femeile cţsţtorite din chentila inferioarţ de b unţstare utilizeazţ o metodţ modernţ contra- ceptivţ, comparativ cu 51% printre cele din chentila superioarţ de bunţstare.

Surse de metode moderne.Facilitţăile

publice (guvernamentale) oferţ contraceptive la mai mult de douţ dintre trei utilizatoare de contracepăie 1 Datele SSRM 1997 se referţ la femeile cţsţtorite cu vîrstţ de 15-44 ani; ulterior, datele din SDSM 2005 au fost r ecalculate pentru acelai grup de vîrstţ. Interpretarea tendinăelor este, de asemenea, afectatţ de faptul cţ studiul din 1997 a inclus Transnistria, în timp ce studiul din 2005 nu a inclus-o. XX (69%), în timp ce 28% sînt asigurate în cadrul facili tţăilor private medicale, iar 3% — prin alte facilitţăi private (de exemplu, magazine).

Rateledeîntrerupere.În general, mai mult

de o treime (38%) dintre utilizatoarele metodelor d e planificare a familiei în Moldova sisteazţ utili zarea metodei respective în termen de 12 luni de la începutul utilizţri acesteia. 7% dintre utilizatoare opresc utilizarea în rezultatul eecului metodei (cum ar fi sarcina neplanificatţ), în timp ce 4% întrerup din cauza dorinăei de a deveni însţrcinate, i 18% adoptţ o altţ metodţ. Ratele de întrerupere sînt cele mai mari printre utilizatoarele MAL (91%), probabil deoarece aceastţ metodţ este utilizabilţ numai imediat dupţ natere i eficacitatea acesteia scade brusc dupţ ase luni. Ratele de întrerupere sînt, de asemenea, înalte pentru utilizatoarele pilulei —jumţtate din care înceteazţ sţ foloseascţ metoda datţ în termen de 1

2 luni de la iniăiere — i pentru utilizatoarele prezer-

vativelor (39%), a metodei coitus interruptus (37%) i a metodei calendarului (35%). Pe de altţ parte, f oarte puăine dintre utilizatoarele DIU (7%) înce teazţ utilizarea metodei lor în termen de un an. În cazul tuturor metodelor, cel mai frecvent motiv pentru sistarea utilizţrii a fost adoptarea unei alte metode. familiei.7% dintre femeile actualmente cţsţtorite în Moldova raporteazţ o necesitatea nesatisfţcutţ în planificarea familiei, 3% — în ceea ce privete distanăa dintre nateri i 4% în ceea ce privete limitarea numţrului de nateri. Dacţ toate aceste femei cu necesitatea nesatisfţcutţ s-ar fi alţturat c elor 68%, care deja utilizeazţ o metodţ de plani ficare a familiei (necesitatea satisfţcutţ), rata de prevalenăţ a contracepăiei ar fi crescut de la nivelul actual de 68% pînţ la 75% (cererea totalţ). Pe scurt,

91% din cererea totalţ pentru planificarea familiei

a fost satisfţcutţ printre femeile cţsţtorite.

Avortul indus a constituit mijlocul primar

de control al fertilitţăii în toatţ fosta Uniune Sovie ticţ, inclusiv în fosta Republicţ Sovieticţ Socialistţ Moldoveneascţ. În deceniul dupţ proclamarea

independenăei Moldovei în 1991, ratele avortului au început sţ scadţ pe mţsurţ ce practicarea meto-

delor moderne de contracepăiei a devenit tot mai rţspînditţ. Aceastţ tendinăţ de descretere, totui, a stagnat începînd preponderent cu anul 2000, deoarece femeile mai vîrstnice se bazeazţ mai mult pe avort pentru a limita procrearea. Astfel, avortul rţ mîne a fi un factor- cheie în tendinăele repro ductive din Moldova.

Rezultatelesarcinilor.Ceva mai mult de

jumţtate dintre sarcini în Moldova se terminţ cu n aterea unui fţt viu (55%). Majoritatea întreru perilor de sarcini se datoreazţ unui avort indus (34% dintre sarcini), urmate de avorturile spontane (10%) i naterile cu fţt mort (mai puăin de 1%). A ceste estimţri nu pare sţ fi suferit modificţri sem- nificative comparativ cu cele din 1997, în pofida diferenăelor de eantionare (vezi capitolul 6). În general, mai mult de o treime de femei (37%) de vîrstţ reproductivţ avuseserţ cel puăin un avort. Aceastţ proporăie crete rapid odatţ cu vîrsta, înregistrînd 61% printre femeile cu vîrsta de 35 ani sau mai în vîrstţ, cu cel puăin un avort. Numţrul mediu de avorturi printre femeile care avuseserţ cel puăin un avort este de 2,2. Printre femeile care avuseserţ cel puăin un avort, mai mult de jumţtate au avut mai mult de un avort (59%).

Datele SDSM 2005 nu diferţ semnificativ

d e cele obăinute în cadrul SSRM 1997 în ceea ce pri- vete procentajul de femei care au raportat cţ avuse- serţ cel puăin un avort (37% i 39%, corespunzţtor).

Ratele avortului.Rata totalţ a avortului

pe parcursul vieăii (RTA) pentru perioada de trei ani anteriori studiului este de a 1,1 avorturi la o f emeie. RTA pentru femeile cţsţtorite, în exclusi vitate, pe parcursul aceleiai perioade de timp, este de 1,3 avorturi per femeie cţsţtoritţ. Comparînd ratele naăionale ale avortului cu ratele fertilitţăii, se observţ cţ ratele fertilitţăii sînt semnificativ mai înalte decît ratele avortului p entru femeile sub 30 de ani. Acest model este in versat pentru femeile mai vîrstnice; femeile mai în vîrstţ mai degrabţ vor face un avort decît un copil.

Diferenşeleînavorturi.RTA este puăin mai

înaltţ în zonele urbane decît în cele rurale (1,3 i XXI

1,0, corespunzţtor). Ratele totale ale avortului nu

variazţ semnificativ în funcăie de mediu de ree dinăţ sau nivel de studii. RTA cea mai micţ de 0,7 e ste înregistratţ pentru femeile din chentila infe rioarţ de bunţstare, în timp ce RTA cea mai înaltţ (1,4) este observatţ printre femeile din chentila supe- rioarţ i asemenea printre femeile din Chiinţu.

Tendinşeleînrateleavortului.În medie,

femeile din Moldova care au ajuns la sfîritul vieăii lor reproductive au avut în jur de 1,5 avorturi. Comparînd aceasta cu RTA de 1,1 — o mţsurţ a nivelului actual de avort indus în toate grupurile de vîrstţ —, nivelul avortului indus pare sţ fi descrescut în timp. T otui, o altţ abordare mai sensibilţ a ten di năelor în avorturi indicţ o stagnare în RTA pentru femeile de 15-44 ani de la mijlocul anilor 1990 i o cretere a ratelor avortului specifice vîrstei (RASV) pentru femeile în deceniul trei de viaăţ, începînd cu

2003. Rata generalţ a avortului (RGA), numţrul de

avorturi anual per 1000 femei cu vîrsta de 15-44 ani, indicţ o scţdere modestţ de la sfîritul anilor 1990, însţ fţrţ îmbunţtţăiri, începînd cu 2002.

Asistenşaante

Şiintranatală. Printre fe-

meile cu o natere în cei cinci ani anteriori studiului, aproape toate au raportat cţ au fost consultate celquotesdbs_dbs1.pdfusesText_1

[PDF] in1606fhg hgec

[PDF] in1706 fhg hgec

[PDF] inaghei options

[PDF] inaghei resultat concours 2015

[PDF] inalco cilo

[PDF] inalco inscription

[PDF] inca 2016

[PDF] incertitude absolue chimie

[PDF] incertitude absolue et relative exercices corrigés

[PDF] incertitude absolue exemple

[PDF] incertitude absolue exercice

[PDF] incertitude absolue exercices corrigés

[PDF] incertitude de répétabilité exemple

[PDF] incertitude de répétabilité formule

[PDF] incertitude physique formule