[PDF] ANATOMIA OMULUI - Volumul V: ORGANE DE SIM?

View - Download ANATOMIA OMULUI - Volumul V: ORGANE DE SIM?

Previous PDF

Next PDF

1

Prof. univ. dr. med. ă

Asist. univ. dr. med. Dorina SZTIKA

Asist. univ. dr. med. ă

Asist. univ. dr. med. Lucia STOICAN

AANNAATTOOMMIIAA OOMMUULLUUII

Volumul V: ğ

Semestrul II

Editura "Victor Babe܈

Timi܈

Tel./ Fax 0256 495 210

e-mail: evb@umft.ro www.evb.umft.ro

Director general: Prof. univ. dr. Dan V. Poenaru

Director: Prof. univ. dr. Andrei Motoc

ISBN general: 978-606-786-080-1

ISBN vol. V: 978-606-786-087-0

conform legilor în vigoare. 1

ORGANUL OLFACTOR

(Organum olfactorium; Organum olfactus)

Organul olfaăĠĠ

Ġ Ġ ă identificarea

senăĠĠ mediul de aer inspirat. preăă܈ reprezinte 1/12 din cortexul cerebral.

I se descriu 3 segmente:

Segmentul receptor, periferic este situat la nivelul foselor nazale. Segmentul intermediar, de transmisie este reprezentat de calea olfactorie.

Segmentul centrală

cerebral, lăĠĠ ol

NASUL (Nasus)

ă ă spiratorii.

PreĠ Ġ le, permite particulelor

odoriăăptorul olfactiv de la acest nivel. are rol important în fizionomiĠduale. Are forma unei piramide triunghiulare (piă

ăă (Radix nasiăăe

unghiul nazo-ăNasion).

Dosul nasului (Dorsum nasi) sau margine ă

foră

ăăăăăĠdi

Ġiăă

de nas. Vârful nasului (Apex nasiălungirea dosului nasului.

Aripa nasului (Ala nasi Ġ ă ă

2

ĠăĠcriu trei

tipuri de nas: nas lepterinic - Ġ nas mezerinic - Ġ nas platirinic - ăĠă

Cavitatea nazală (Cavitas nasi)

ăă are forma unui tub

turtit transversal, divizat printr-un sept median în ărtimente.

ăĠnferior,

ă (Naresămitate de

Ġunea membranoasă

naăaăĠ

Coanele (ChoanaeăăăĠ

nazal al faringelui.

Septul nazal (Septum nasi ă ă

por܊

Partea ăPars membranacea),

ăPars cartilaginea),

ăPars ossea),

Organul vomeronazal (Organum vomeronasale).

Ġăi, septul nazal poate preĠ

Vestibulul nazal (Vestibulum nasiĠăă

laăă

Limen nasi (Limen nasiăăă

Ġ (Sulcus olfactorius

Agger nasi (Agger nasiăăă-2

celule etmoidale anterioare. Recesul sfenoetmoidal (Recesus sphenoethmoidalisă deschidere a sinusului sfenoidal.

ăă (Concha nasis supremaăăăă

de dimensiuni reduse.

ăă (Concha nasis superiorăaă

deălabirintul etmoidal meatul superior.

Meatul nazal superior (Meatus nasi superior

puĠtmoidale posterioare. 3 ă (Concha nasis media), mai dezvolăcât cea suăă Meatul nazal mijlociu ((Meatus nasi medius ă peretelui lateral mai multe elemente: Atriul meatului mijlociu (Atrium meatus medii) este o depresiune

ăor de vestibul.

ă (Bulla ethmoidalis ă ă -

Infundibulul etmoidal (Infundibulum ethmoidaleărĠ

ăfund de sac îngust, în care se

rioare

Hiatul semilunar (Hiatus semilunaris Ġ

orificiul de comunicare al sinusului maxilar. ăă (Concha nasis inferior), cea mai mare dintre ele, ia parte la delimitarea meatului nazal inferior. Meatul nazal inferior (Meatus nasi inferior) este cel mai voluminos, întinzându-ăteral al caviăĠzale. La nivelul

ă Apertura ductus

nasolacrimalis).

Meatul nazal comun (Meatus nasi communisĠ

deliĠă Meatul nazofaringian (Meatus nasopharyngeusăĠ

ăăazale mi

Plexul cavernos al cornetelor (Plexus cavernosus conchae) se ă anastomoza numeroaselor vene de la nivelul mucoasei cornetelor (în spe ă rul inspirat.

ă(Tunica mucosa ă ă ă

intim la periost ܈

La nivelul coaăăĠ

vestibulului nazal. Mucoasa naă surilor paranazale.

Ġ (Pars respiratoriaă-2

bine vasculariă ă ă eroase glande nazale (Glandulae nasales nivelul sinusurilor paranazale.

Por܊

- epiteliu cilindric pseudostratificat ciliat, 4 - Ġăistice, - ăăntre epiteliu ܈ - corion, Ġ numeroase glan ă Ġeze܈ mucoasei.

Ġ (Pars olfactoria tunicae

mucosae nasi ă ă Ġ corespunde lamei ciuruite a osului etmoidal, zonelor învecinate ale septului etului superior.

Ea reăĠă

de 60 ȝ܈ă܊ăă܊

Por܊ ă ܈

olfactorii: - celule olfactorii (50 milioane) sunt celulele receptoare ale substan܊ - Ġ (echivalente celulelor gliale) numeroase, sunt de 2 tipuri: columnare ܈

ăĠorii a tunicii mucoase.

- celule bazale, localizate în imediata vecinatate a lamei bazale, sunt

Ġelor olfactorii; sunt celule

stem, care se pot diferen܊în celule de sus܊ - celulele în perie Ġ dispu܊܈ - glande olfactorii ă܊

ăăăiă܊

Celulele olfactorii sunt celule neuronale bipolare situate în grosimea

ăinos, dispus

ăiri:

o prăăăăă se teră Ġ - ă ă pornesc 5-Ġîă

ăăĠ܈con܊

odorizante din aerul inspirat, care devin solubile în secre܊ olfactorii.

ăăĠuos, care

ăĠlungirile centrale pătrund

ă în glomerulii

bulbilor olfactori. 5

Considera܊

ă 3 mecanisme, care afecă:

- ăа (traumatisme, devia܊ sept, inflama܊ - ă (infec܊ inhalarea unor substan܊ - porа ăă (traumatisme cerebrale, tumori, administrarea unor substan܊܊ olfactor), sau permanente. hiposmie - ă܊ă܊ ansosmie - ă܊ă܊ hiperosmie - cre܈ă܊ă܊ disosmie - percep܊ agnozie - incapacitatea de a diferen܊ 6 nervoase (declan܊ ܈ mucoasei nazale, ă

ăilor olfactori, unde sunt

transformate în senĠ

Primul neuron ă

ĠĠnte.

Ġ -20 de

Al doilea neuron ă

de la nivelul bulbilor olfactori.

Ġului etmoidal.

Axonii neuronilor bipolari, mieliniza܊

olfactorii, situate pe fa܊

Tracturile olfactorii se îă ܈

ătrigonul olfactor (Trigonum olfactorium), care anterior de o parte din fibre ajung î ă ând comisura perforate anterioare; Al treilea neuron este localizat în cortexul olfactor primar ܈ ăîn nucleul dorsomedial al talamusului, nucleii bazali ܈ limbic. 7 (Oculus et structurae pertinentes)

Organul senzorial vizual este format din:

1. segmentul periferic sau receptor - reprezentat de bulbul ocu

lui,

2. segmentul intermediar sau de transmisie - ă

optice,

3. segmentul central sau cortical de integrare.

BULBUL OCULAR

(Bulbus oculi)

ă periferic al celui mai important

organ senzorial.

ă ă ă tarea

factorilor interni (în special cor Ġnile musculare, presiu Ġ ă regiuni.

Pentru descriere ܈

anatomic; astfel, el a fost comparat cu globul teres un pol anterior (Polus anterior) un pol posterior (Polus posterior ă cele mai proeminente, un ecuator (Equator), care este cercul perpendicular pe axul bulbului meridiane (Meridiani) liniile circulare care trec prin cei doi poli, axul extern al bulbului ocular (Axis bulbi externus cei doi poli, confundându-se cu diametrul antero-posterior, axul intern al bulbului ocular (Axis bulbi internusăĠ

Ġăăăextern,

axul optic (Axis opticus) este o linie care se întinde între obiec

ănului,

un segment anterior (Segmentum anterius) dispus anterior de ecuator; este un segment posterior (Segmentum posterius) situat posterior de ecuator. 8

Dimensiuni:

- diametrul antero-ăămativ 24,5-25 mm; - ăă-24 mm; - ăă-24 mm, - circumferin܊ - greutate - aproximativ 7-8 g, - volumul este de circa 6,5 cm3.

Considera܊

Modificarea dimensiunilor diamet ă

refrac܊ Miopia - diametrul anteroposterior este mai mare (> 26 mm), iar razele

ăăăncave.

Hipermetropia - diametrul anteroposterior este mai mic (܈ޒ

ăăoă

ăivul facial.

Ca ܈

Axu ăă

peretele medial este dispus în plan sagital, în timp ce peretele lateral este o. PeĠ

ăo.

Aditusul orbital (Aditus orbitalis) sau baza orbitei este orientat oblic

ăă mm (26-42 ăĠ

ăĠ-47 mm).

Ġi axul bulbului ocular se

formă-23o. Bul Ġnutul orbitei prin vagina bulbului ocular sau capsula lui TENON. 9 Bulbul ocular este format din 3 tunici concentrice:

ă (Tunica fibrosa bulbiă

ăă- cornee (Cornea);

ăă- sclera (Sclera);

ă (Tunica vasculosa bulbi ă

coroida (Choroida), posterior; corpul ciliar (Corpus ciliareĠ irisul (Iris), anterior;

ă (Tunica interna bulbiăaă

ră (Retina), nervul optic (Nervus opticus).

Spa܊

(Tunica fibrosa bulbi)

Sclera (Sclera)

Sclera, compăărioare ale

ămetrul de 22 mm.

ăăăuse are

o nuan܊ depozitelor adipoase.

Grosimeărul papilei nervului optic (1mm) ܈

tunici.

Rol de:

- Ġzoriale, - men܊ - a opune rezisten܊ă܈܊ - suport pentru inser܈܊

Sclera preă

10

Ġă ăăăĠjunctiv

Ġăăenind din arterele ciliare anterioare. Prin intermediul acestei lame, sclera vine în raport: limbului cornean; lui Tenon). oriĠ rior de ecuator;

ăde 15-20,

ăăăvului optic.

riorul printr-un strat fibros delicat. Anterior, scleă ău peă- Ġ(Sulcus sclerae).

În unghiul dintre cornee ܈ă܊܊

scleral - re܊ componente: - partea corneoscleraă (Pars corneoscleralis) - ata܈ - ă (Pars uvealis) - ata܈ - pintenele scleral (Calcar scleae) - proeminen܊ longitudinale ale mu܈ Sinusul venos scleral (Sinus venosus sclerae) sau canalul venos al lui Schlemm este un canal circular situat la nivelul joc܊ interiorul ܊܈ Canalul intrascleral al nervului optic are forma unui trunchi de con cu diame-

ă (Lamina cribrosa), prin

care trec filetele nervoase. 11 ă (Lamina episcleralis) este un strat sub܊܊ bulbului ocular. Pe lâă ele de sânge, mai con܊ amielinice, fibrobla܈ofage ܈

Substan܊

ăăuse îă

rezisten܊ăă܊܈

ăîntre ele în toate direc܊

ă (Lamina fusca sclerae) stratul intern, bogat în celule pigmentate (maronii), majoritar migrate de la nivelul coroidei. Este de vasele situate la nivelul episclerei (ramuri din arterele ciliare anterioare), carăîn jurul nervului optic un cerc arterial format din ramuri anastomotice ale arterelor ciliare posterioare. ă vii ciliari lungi, în timp ce inerva܊ ܊ provine din nervii ciliari scur܊

Considera܊

- ă (placarde brun-negricioase), - " ă" - sub܊ boli genetice) - icterul scleral - colora܊ - afec܊ - afec܊ - tumori primare sau secundare. 12

Corneea (Cornea)

ă bului

ă erei. Este roă

ăăăa

sclerei. irisul, orificiul pupilar ܈ Rol: - ă܊împotriva microbilor ܈ - îămedii refringente ale bulbului ocular (reprezentând 2/3 din puterea de refrac܊ - ecran protector prin filtrarea razelor UV.

În mod normal, puterea de refrac܊

dioptrii.

Grosimea corneei:

- este mai mare la periferie o ĠăFacies anterior o ĠăFacies posterior);

Ġăl cornean (Limbus corneae).

Ġă(Facies anterior) ăă

- diametrul transversal de 11 mm, - diametrul vertical de 12 mm, - raza de cură

Ġă ăă vârful corneei

(Vertex corneae) ܈

Ġă (Facies posterior) ă

Limbul cornean (Limbus corneae) este un inel circular, care corespunde zonei de joncĠămĠ mai accenăă

ĠeăĠ

ăăăăăoă

sclera nu sunt juxtapuse ci sunt intim unite prin fuzionĠ 13quotesdbs_dbs50.pdfusesText_50

[PDF] atlas compta maroc

[PDF] atlas des sols tunisiens pdf

[PDF] atlas du gouvernorat de bizerte

[PDF] atlas du gouvernorat de nabeul

[PDF] atlas géographique du monde pdf

[PDF] atlas ophtalmologie pdf

[PDF] atlas simec maroc

[PDF] atlas vent de l algérie

[PDF] atmosphère hydrosphère climats du passé ? l'avenir corrigé

[PDF] atmospheric sciences washington

[PDF] atomistique 1ère année

[PDF] atomistique et liaison chimique pdf

[PDF] atomistique exercices corrigés pdf

[PDF] atomistique pdf cours s1

[PDF] atoz life sciences pondicherry