[PDF] NOŢIUNI DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

View - Download NOŢIUNI DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

Previous PDF

Next PDF

2n aceastĉ lucrare este cuprinsĉ tematica pentru

concursul de admitere. ccoala Postlicealĉ Sanitarĉ de Stat "GRIGORE GHICA VOD" DIN IAbI

Telefon: 0232.219516

Fax: 0232.219516

Prof. dr. Evelina

-Cristina MORARI

Prof. dr. Elena

BCѴDB ABA4CA f

FIZIOLOGIA OMULUI

Minister ul Ġ ܈

Ă DIN

ă, cod 700117

Telefon/fax: 0232.219516

e-mail: grigore.ghica.voda@scoalasanitara-iasi.ro

NO܉

FIZIOLOGIA OMULUI

Pentru realizarea acestui material au fost utilizate manualele alternative de Biologie de clasa a XI-a alte surse bibliografice. admitere.

Concursul de admitere ă - ܈

ăintre care 80 sunt

din culegerea ܈

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL |3

Cuprins

INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 6

A. ܉

B. NIVELURI DE ORGANIZARE Ă ALE CORPULUI UMAN ...................................14

I. CELULA .................................................................................................................................................15

I.1. Celula ................................................................................................................................................15

I.2. Componentele celulei ........................................................................................................................16

ă ..........................................................................................................................19

I܉

II. ܉

II. ܉

ğğ .....................................................................................................................30

III.1. SISTEMUL NERVOS .......................................................................................................................30

III.1.ĂĂ .................................................................................................................31

III.1.2. ENCEFALUL .............................................................................................................................35

III.2.1. Analizatorul cutanat ...................................................................................................................41

III.2.2. Analizatorul olfactiv ...................................................................................................................43

III.2.3. Analizatorul gustativ ..................................................................................................................44

III.2.4. Analizatorul vizual......................................................................................................................46

III.2.5. Analizatorul acustic (auditiv) ....................................................................................................48

III.2.6. Analizatorul vestibular ...............................................................................................................51

III.2.7. Analizatorul kinestezic (motor) ..................................................................................................53

III.3. SISTEMUL ENDOCRIN (fig. 25) .....................................................................................................55

III.3.1. HIPOFIZA ..................................................................................................................................55

III.3.2. EPIFIZA .....................................................................................................................................57

III.3.3. TIROIDA ....................................................................................................................................58

III.3.4. PARATIROIDELE .....................................................................................................................58

III.3.5. TIMUSUL ...................................................................................................................................59

III.3.6. PANCREASUL ENDOCRIN .....................................................................................................59

III.3.7. GLANDELE SUPRARENALE ..................................................................................................59

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL |4

IV. SISTEMUL LOCOMOTOR ................................................................................................................60

IV.1. SISTEMUL OSOS .............................................................................................................................60

IV.2. SISTEMUL MUSCULAR .................................................................................................................64

V. Fğğ .....................................................................................................................69

V.1. SISTEMUL DIGESTIV .....................................................................................................................69

V.1.1. Tubul digestiv ...............................................................................................................................69

V.1.2. Glandele anexe ..............................................................................................................................73

V.1.3. Digestia .........................................................................................................................................74

V.2. SISTEMUL CARDIO -VASCULAR ..................................................................................................79

V.2.A. Inima ............................................................................................................................................79

V.2.B. Vasele de sânge ............................................................................................................................80

V.2.1. SÂNGELE ....................................................................................................................................84

V.3. SISTEMUL RESPIRATOR................................................................................................................88

V.4. SISTEMUL EXCRETOR ...................................................................................................................92

V.4.1. Rinichii ..........................................................................................................................................92

ăurinare .................................................................................................................................94

V.4.3. Formarea urinei............................................................................................................................94

ğ ..........................................................................................................96

ĂIN ...................................................................................96

VI.1.1. Structura aparatului genital masculin...........................................................................................96

VI.1.2. ܊

VĂ .....................................................................................98

VI.2.1. Structura aparatului genital feminin ..........................................................................................98

VI.2.2. ܊

VI܊

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................................101

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL |5

... "Unul dintre cele mai uimitoare aspecte ale Ġ ăă-o lume în care

Ġ-a format pentru a-Ġ

ăĠĠăĠĠdespre modul în care Ġă corpul nostru despre ce li se poate întâmpla - Ġă. O asemenea stare soarta oamenilor în termeni de ăăăă - Ġă- ă rezulta ă Ġ Ġ ă܊ nevoia unui sfat medical ăăă dorit. (...)"

Trevor Weston

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL |6

INTRODUCERE

Anatomia este ramura biologiei ă܈

Fiziologia ܊܈ă܊ă܈܊

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL |7

aminti denuăă܊ popular. degetul mare spre exterior (cu palmele spre voi). Aceasta e܊

ă܊ dreapta ܈i stânga ܈

întotdeauna la ܊

ă(fig.1).

Anterior ܈i posterior - anterior sau vă܊ă ܈ descrie partea din spate a corpului (fig.1).

܊܊medial ܈

ăăacest context, ochii sunt lateral

Termenul proximal ă ă în apropiere, în timp ce distal ă rupt, fractura aceasta poate fi proxiă ă ܈

ă܈ mâna este ă܊ăă܊

încheietura mâinii (fig.2).

Termenul superior (cranial) ă܈

apropiat de picior. De ܊ă ܊

Axele c܈܊

Axul longitudinal, axul lungimii ܈

Axul sagital sau antero-posterior este axul grosimii corpului. Are un pol ant܈ posterior.

Axul transversal ă܈܈܊

Ġărgane, corpul poate fi

ăĠ ĠĠă(fig.3):

un plan sagital un plan frontal un plan transversal

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL |8

Planurile sagitale trec prin corp văĠ-l în regiunile ăă. Planul medio-sagital este cel ăĠ- ăăĠ Planul Planurile frontale ĠăăĠ-l în regiunile ă(spre

Ġăă(spre în spate). ܈

Planurile transversale împart corpul în regiunile ăăă

ă. ăMeritul tomografiei cu raze X

ăăr transversale, care nu pot fi ĠĠ

Figura 1. ܊܊

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL |9

Figura 2. ܈

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL |10

Figura 3. Linii ܊

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 11

Regiunile corpului

(fig.4). Regiunile mari ale corpului sunt: - capul - gâtul - trunchiul - membrele superioare - membrele inferioare Capul # o ă # o ăăă situate în acele regiuni:

Gâtul

- face referire ăĠ

Trunchiul

Trunchiul sau torsul ăĠă

Include:

- toracele - abdomenul - pelvisul Toracele sau ăface referire la piept. ăa toracelui este cea din

jurul areolelor mamare, care la femeile mature din punct de vedere sexual cuprinde sânii. Între cele

ăăă. Subsoara ăăsau, simplu,

ăse extinde de-ăă

ăĠăĠsunt importante în

verificarea iăĠă

în examinarea unor ganglioni limfatici inĠ

Abdomenul ă

Pelvisul ă ă ă ă

subregiuni:

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 12

- ăăacolo unde se ăă - Ġ ăfesele sau ă ă

Figura 4. Regiunile corpului - ă

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 13

Membrul superior

- mâăă

ăesĠă

Mâna are 3 zone principale:

- carpul܊ - metacarpulĠ - degetele, Ġ.

Membrul inferior

- genunchi - picior.

Coapsa ă.

Genunchiul ĠĠăăĠăfosa poplitee).

Gamba ă ă ă ă ă

picioruluăăă care se întinde de-a lungul gambei.

Piciorul are 3 regiuni principale:

- tarsulă - metatarsulă - degeteleă. Glezna ăĠăăeste situat posterior piciorului, iar talpa piciorului Ġă

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 14

A. NIVELURI DE ORGANIZARE Ă ALE CORPULUI UMAN

Corpul omenesc - sistem biologic - Ġă

Fiecare ă

nivelul chimic sau molecular ă pentru a forma molecule complexe, care la rândul lor ă - organitele celulare; nivelul celular. Celula este unitatea de ă ă Ġă ă

ă 200 de tipuri diferite de celule;

nivelul tisularğăă

Ġăă patru tipuri

fundamentale Ġuri: epiteliale, conjunctive, musculare Ġ nivelul de organăăĠăĠ sistemul de organe ă

în Ġ ă

(sistemul osos, muscular, nervos, endocrin, cardio-vascular, respirator, digestiv, urinar, nivelul de organism ăanismul este un tot unitar Miliardele de celule ale organismului um ă

ăĠa mediului intern.

Mediul intern ăĠ

organele. OrĠ Cel mai înalt nivel de organizare ă ansamblul tuturor sistemelor de organe care sunt cap ă ă ܊ scĠă ܊ ădin celule, Ġ organe, aparate sisteme ăă ă dintre să Ġ ntr-un tot unitar, sistemele de organe reaă, ca orice organism viu, procese vitale cara܈܈tere, ܈܊ homeostazie.

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 15

I. CELULA

I.1. Celula

organismelor vii. (fig.5). ă (exemplu: globulele albe din sânge) ܊܊ neuronilor). Nivelurile de organizare ale corpului uman sunt, coăаă celule аesuturi organe sisteme de organe organism.

Figura 5. Structura celulei eucariote

mediul extern. Are o mare ܊܈܈

ăăiar ovulul este sferic.

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 16

ce spermatozoidul (40-55 microni) este una din cele mai mici celule.

I.2. Componentele celulei

Componentele fundamentale ale celulei sunt: membrana, citoplasma ܈ a) ă ălecular lipoproteic care înconjoaă܈ăă ă܈ ăă: proteine, un dublu strat fosfolipidic, colesterol, carb܊ - transportul prin canale sau pompe ă ܊ ܈ - transportul ăă ăă rol de delimitare fizico-ă transportul activ. ătrăă܊ procese܊܈܊܈܊ activită܊

ăP);

b) Citoplasma ܊ă܊ăăă܈ care sunt scufundate nucleul ă contractibilitatea). - comune (pe care le întâlnim la toate tipurile de celule); - specifice (care sunt necesare doar anumitor tipuri de celule).

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 17

Organitele comune sunt: reticulul endoplasmatic, ribozomii, lizozomii, aparatul Golgi, mitocondriile ܈ Organitele specifice sunt: miofibrilele ăăneurofibrilele ܈ corpusculii Nissl (specifice celulei nervoase).

Reticulul endoplasmic (RE) ă

reticul endoplasmatic rugos (REG) ܈ reticul endoplasmatic neted (REN) ܈ loc unele ܊ Aparatul Golgi (Complex Golgi) este strâns legat de reticulul endoplasmatic. Este format din 4

sau mai multe straturi de vezicule aplatizate din care se desprind alte vezicule sferice. Acest aparat este

endoplasmatic. Vezicule transportoare desprinse din reticuăĠ

ă toare sau alte

componente. Rolul aparatului este cel ăĠ

Lizozomii ă܊

rol în ă܈

Ribozomii ܊

fie ă ܊܈ endoplasmic rugos. ܊-un anumit tip de ARN (numit ARN ribozomal܈

Mitocondriile sunt ܊

dezoxiribonucleic) propriu (numit ADN mitocondrial). Sunt mai numeroase în celulele cu activitate

Centrozomul ăă

ăfusul de diviziune (prin care celula se ă܈ c) Nucleul este ăă ă ă ă܈ă (un suc nuclear vâscos),܊܊ filamente ܊ ăă ܊

ă-ăde gene care sunt

materialul nostru genetic.

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 18

Nu܊

ribozomilor din ă Celulele umane sunt de tip eucariot (gr. eu bun, carion nucleu) ă-un

܊ ܊ care trec de ă܊

de ܊se ăcodificate ܊ dezoxiribonucleic). Acest compus biologic special dispune de ă܈ o ă o ă

ăzoxiriboza

Fosfatul

ADN-ăăă Ġ

ă-ului este cea de dublu helix, catenele sunt

ă una în jurul celeilalte (fig.6).

Figura 6. Cromos܈

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 19

ăăTermenul de cromosom

ăsoma ăcromos ܊܊

ăte ambele variante: cromosom ܈

În urma ăĠă

replicare. Astfel, vor rezulta cromosomi bicromatidici, fiecĠd 2 molecule de ADN. O fiice dintr-ăăă Se divide mai întâi nucleul celulei (proces numit ăă citoplasmei (proces numit ă܈

I. 4. 1. Ciclul celular (fig.7)

perioada M ă܈ citoplasmei); perioada G1 ă ă perioada S ă ă ܈ perioada G2 ăăă

Interfaza - ăăăăă

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 20

Figura 7. Ciclul celular

I. 4. 2. Diviziunea ă (fig.8)

Pe parcursul diviziunii mitotice au loc mai multe modificăom se divide în lungime

Procesul cuprinde patru fatelofaza.

Profaza primul stadiu al divizi ă ă formeze fusul de diviziune. Materialul genetic este dublu (46 de cră bicromatidici).

Metafaza ăăfusul de

diviziuneăă (zona ălinia de centru a celulei aflate în diviziune).

Anafaza ăă܈

Telofaza ultimul stadiu al diviziunii, în care cromatidele care s-ă

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 21

ăcromatide.

Figura 8. ă

În urma diviziunii meiotice, nucleii ă ă ă

Ġmai pentru a

cromosomi paterni = 46 cromosomi). cromozomi). În urma diviziunii mitotice vor rezulta ă܈

ăăpatru

celule fiice haploide ăăă

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 22

- а(exemplu: primul strat al pielii); într-unul sau mai multe straturi. Celulele ܈ epitelii de acoperire; epitelii glandulare; epitelii senzoriale. a) Epiteliile de acoperire - ă܊ă܈ă܊

corpului ori ale unor organe. Ele sunt formate din celule turtite sau prismatice dispuse într-un singur

separat printr-ăă܊ă܈

Exemple:

strat are celule turtite, pavimentoase; b) Epiteliile glandulare - ܊

ăăă glandulare izolate

printre celulele unor epitelii de acoperire ca, de exemplu, în epiteliul tractului digestiv sau în epiteliul

tipuri de glande: exocrine - produsul lor ܊ într-o cavitate a corpului (exemple: glandele sudoripare, glandele sebacee, glandele salivare); endocrine - ܊܈hormonii - ܊

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 23

mixte - ܊ă܈

܉esut epitelial unistratificat pavimentos ܉

(stomac) (trompele uterine)

Figura 9. ܉

c) Epiteliile senzoriale - ă ܊ exteriorul sau interiorul organismului. ăă contact cu dendrite ale neuronilor senzitivi. Fiecare stimul este transformat ܈ neuronilor. ăă܈܈

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 24

Este aă-܊ăăăаăăă܈

întâăă܊, tendoane, oase), ă ăăă܊

܊ă ă sau ăă܊܊

аesuturi conjunctive moi;

аesuturi conjunctive semidure;

аesuturi conjunctive dure.

a) ܉esuturile conjunctive moi ܊܈

ă܊ organelor ă ܊ ă ܊

ă, produc elementele figurate ale sângelui, au rol în imunitate (fig.10).

Ġ conjă ܊

în аesutul lax ܊܊nervi ܈

pielii);

аesutul fibros ܊

(exemplu: tendoanele, ligamentele, capsulele organelor); аesutul elastic ă(exemplu: tunica mijlocie a vaselor de sânge);

аesutul adipos ܊

(exemplu: hipodermul, stratul profund al pielii);

аesutul reticulat este ăă܊

b) ܉esutul conjunctiv semidur este ܈ ܊ cartilaginos ă ܊ ܈ ܊ ܊ ܈

în:

аesut cartilaginos hialin - ܊

laringelui ܈traheei܈

аesut cartilaginos elastic - este bogat în fibre elastice. Este prezent în pavilionul urechii;

аesut cartilaginos fibros ܊ ܈ ܊

ă܈vertebre ܈

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 25

(derm) ܉esut cartilaginos hialin ܉esut cartilaginos fibros ܉

܉esut osos compact ܉

Figura 10. ܉uri conjunctive ܈

c) ܉esutul conjunctiv dur ă ă (fig.11). ܊ ăă, ă ăă minerale de calciu ܈i fosfor܉

în аesutul osos compact ܊

Havers), ă܊܈ăă܈

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 26

în аesutul osos spongios lamelele ă܊܈

Figura 11. ܉

ămusculare, legate în ܊

glicogenul (polizaharid special întâlnit în celulele musculare, ܈ ܈

܈ă În ciăă܊

nuclei ܈i organitele celulare, comune ܈ Miofibrilele sunt organitele specifice celulei musculare ă܊ contractile, care se numesc ă ăă܊ă܈ de filamente) ܈i ăăă܊ă܊ alunecând unele peste alte ܈ striat ă܊ de tip scheletic: ă܈ plurinucleare;

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 27

de tip cardiac: ܈܈ neted - ăă܊

Figura 12. ܊

II. 4. ܉

ăăneuroni, ܊ă܈

conduc impulsurile nervoase, ܈i celule gliale ă ܊ ܊ sistemului nervos.

II. 4. 1. Neuronul (fig.13)

Figura 13. Structura neuronului

nervoase. Este format din corp celular (poate prezenta diferite forme: piramidal, fusiform, sferic, stelat)

12ŖH81H G( $1$720H$ úH )H=H2I2*H$ 208I8H

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-0ĈGĈOLQM 025$5H8

Admitere ² úŃRMOM 3RVPOLŃHMOĈ 6MQLPMUĈ GH 6PMP ´*ULJRUH *OLŃM 9RGĈµ HMûL | 28

Structura neuronului

a) Corpul celular ă- neurilema ܈ Organite specifice neuronului sunt: corpusculii Nissl (corpii tigroizi) care ă܊ ă endoplasmatic rugos ܈i neurofibrile care ă ܊ b) Prelungirile neuronale sunt:

Dendritele ă܊

Axonul ăăă܊ă܊

fiind butonii terminali. Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal spre butonii altui ăde mai multe teci: teaca de mielina - din loc în loc, ă ă ă numite Юа Ranvier. Mielina se ăpentru care impulsurile nervoase sar de ܈܊܊܈ nervos mult mai ܊ teaca Schwann - ăcelule gliale Schwann, care înconjoaă teaca Henle - ăă܊܈܊

II. ă

Celulele gliale ܈ ܊ ă neuronul. Aceste celule ă ܊ ܊܈ ܊ ܈ Celulele gliale, se ă ܈ ăă. Celulele gliale se pot divide, ocupând ܈܊

Unele celule gliale (celulele Schwann) ăa.

II. 4. 3. Sinapsa (fig.14)

În organismul uman majoritatea sinapselor sunt chimice. Ele sunt ă o ă ă presinaptic; o ăĠ sinaptic): 200 Å (angstromi, 1 Å = 10-Ġ proteine cu rol în conducerea mediatorilor chimici; o Componenta ămembrane neuronului post-Ġ receptori pentru mediatorii chimici.

ă componentele pre- ăapsele pot fi:

Neuro-neuronale:

Axo- postsinaptic);quotesdbs_dbs22.pdfusesText_28

[PDF] Trattato di anatomia umana Volumi 1-3 PDF Download

[PDF] Frederic H Martini, PhD Michael J Timmons, MS Robert - EdiSES

[PDF] ANATOMÍA Y FISIOLOGÍA OCULAR Dr Molina

[PDF] Anatomie artistique / description des formes extérieures du corps

[PDF] Planches anatomiques du bassin et de la hanche réunion amiform

[PDF] Le bassin obstétrical

[PDF] Anatomie de la cavité buccale - L 'UNF3S en 2015, c 'est

[PDF] dossier didac coeurindd

[PDF] Cours de Biologie animale Vertébrés Anatomie Comparée Partie 2

[PDF] Biologie Animale

[PDF] L 'homme est-il un grand singe - Museum La Rochelle

[PDF] Morphologie et Anatomie de l appareil végétatif des Spermaphytes

[PDF] L 'APPAREIL REPRODUCTEUR DE L 'HOMME

[PDF] I Anatomie du système génital féminin - IFSI

[PDF] L APPAREIL REPRODUCTEUR DE L HOMME