Untitled
2017. Page 3. УДК 57. Страницы истории. Выпуск 2. Биологическая наука в ПИЯФ. – Гатчина: Издательство ФГБУ «ПИЯФ». НИЦ «Курчатовский институт» 2017. – 224 с
ОТЧЕТ О ДЕЯТЕЛЬНОСТИ АРБИТРАЖНОГО ЦЕНТРА 2016-2017
19 авг. 2017 г. Арбитражный регламент 2017: история создания и важнейшие ... списки арбитров CIETAC ICC
Examenul de bacalaureat național 2017 Proba E. c) Istorie MODEL
Probă scrisă la istorie. MODEL. Pagina 1 din 2. Examenul de bacalaureat național 2017. Proba E. c). Istorie. MODEL. Filiera teoretică profil umanist
Untitled
экономики зарубежных стран» «История экономики России»
Untitled
Учитывая вышеизложенное просим Bac
Министерство Образования и Исследований Республики
432/2017 Национальным куррикулума по Истории румын и всеобщей истории для X-ых – XII-ых классов
Календарно-тематическое планирование
4 мая 2021 г. Шевырёва «История России» для 6–9 классов общеобразовательных организаций / авт.-сост. Л.А. Пашкина. — М.: ООО «Русское слово — учебник» 2017.
Электронные сигареты. История ещё одного обмана.
История ещё одного обмана. Наш адрес: 644046 г. Омск - 46
История Японии
2017 № 553. составлена на основании учебного плана: Направление подготовки 41.03.01 - Зарубежное регионоведение профиль подготовки «Азиатские исследования ...
Гемофильная инфекция типа b. Заболеваемость и
2017. Т. 17. ¹ 2. 79. Page 3. (22 тыс.) Китай (19 тыс.)
Examenul de bacalaureat na?ional 2017 Proba E. c) Istorie MODEL
Centrul Na?ional de Evaluare ?i Examinare. Prob? scris? la istorie. MODEL. Pagina 1 din 2. Examenul de bacalaureat na?ional 2017. Proba E. c). Istorie.
The document was created from a file C:UsersjmarlotDesktop
30-Jun-2016 Adoption of agenda. 2. Chair's announcements. * * *. 3. Presentation of the Commission's Draft Budget 2017. * * *. 4. Any other business.
Examenul de bacalaureat na?ional 2017 Proba E. c) Istorie MODEL
Centrul Na?ional de Evaluare ?i Examinare. Prob? scris? la istorie. MODEL. Pagina 1 din 2. Examenul de bacalaureat na?ional 2017. Proba E. c). Istorie.
Examenul de bacalaureat na?ional 2017 Proba E. c) Istorie BAREM
Prob? scris? la istorie. Varianta 4. Barem de evaluare ?i de notare. Pagina 1 din 2. Examenul de bacalaureat na?ional 2017. Proba E. c). Istorie.
Examenul de bacalaureat na?ional 2020 Proba E. c) Istorie
24-Jun-2020 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord? 10 puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I. (30 de puncte).
Examenul na?ional de bacalaureat
29-Jun-2021 Examenul na?ional de bacalaureat 2021. Proba E. c). Istorie. Varianta 2. Filiera teoretic? profil umanist
PROGRAMA OLIMPIADEI DE ISTORIE
Stabilirea unor rela?ii între aspectele unui fapt istoric din Antichitate ?i din Evul Mediu pe baza surselor istorice;. 3.4. /3.9.
SCIENTIFIC PAPERS
LX 2017. The publisher is not responsible for the opinions published in the Volume. National de Etnografie si Istorie Naturala a Moldovei.
Andrei COROBCEAN
Doctor în istorie (2017). Catedra Arheologie ?i Istorie Antic? Facultatea de Istorie ?i Filosofie
Examenul de bacalaureat na?ional 2017 Proba E. c) Istorie BAREM
Prob? scris? la istorie. MODEL. Barem de evaluare ?i de notare. Pagina 1 din 2. Examenul de bacalaureat na?ional 2017. Proba E. c). Istorie.
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie MODEL
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2017
Proba E. c)
Istorie
MODELFiliera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. "[...] ?erban Cantacuzino (1678-1688), s-a angajat în lungi tratative cu împăratul
Leopold, în încercarea recunoaşterii neatârnării [...] Ţării Româneşti şi a domniei ereditare în
familia sa [...]. Curtea din Viena [...] nu era dispusă să accepte un stat românesc puternic la sud
de Carpaţi [...]. Ea s-a declarat totuşi de acord cu cererile lui ?erban Cantacuzino (1688), dar,
întrucât domnul român [...] şovăia să facă pasul decisiv şi deschis al alăturării la coaliţia
antiotomană, trupele imperiale [habsburgice] au pătruns - ca mijloc de represiune - pe teritoriul
Ţării Româneşti. ?erban Cantacuzino s-a grăbit să trimită o solie la Viena pentru a finaliza
negocierile şi a aduce închinarea sa şi a ţării faţă de împărat. Moartea lui neaşteptată a surprins
solia în drum spre Viena.Succesorul său, Constantin Brâncoveanu (1688-1714) [...] a refuzat să se angajeze alături
de Imperiul Habsburgic atât timp cât victoria acestuia nu era sigură. Supus şi el [...] presiunilor
militare - trupele imperiale au pătruns în ţară şi i-au impus domnului să le asigure aprovizionarea -
Constantin Brâncoveanu s-a alăturat turcilor [...] şi i-a înfrânt pe imperiali la Zărneşti (1690)."
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)B. "Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1710 - 1711), [...] urmează însă aceeaşi orientare
antiotomană, fiind preocupat în egală măsură să scoată Moldova de sub ascultarea Porţii şi să
asigure o domnie autoritară şi ereditară. În acest scop, el a semnat la Luck (Luţk) un tratat cu ţarul
Petru I (1711) prin care se prevedea că domnia va rămâne, prin descendenţă masculină, în familia
Cantemir, exceptându-se abandonarea ortodoxiei sau încălcarea credinţei faţă de ţar (art. III),
"toată puterea statului va fi în mâna domnului» (art. VI) şi se indicau hotarele Moldovei: Nistru,
Dunărea, Transilvania, Ţara Românească [...]. Campania antiotomană a lui Petru I s-a încheiat însă
cu înfrângerea de la Stănileşti (1711), astfel că Dimitrie Cantemir a fost constrâns să se refugieze
în Rusia [...].
Acțiunile celui considerat a fi un fidel al Porţii şi atitudinea ambiguă a lui Constantin
Brâncoveanu [...] au determinat Poarta să adopte măsuri care să-i consolideze controlul asupra
celor două Ţări Române [...]. În locul fugarului Cantemir a fost trimis din nou la Iaşi Nicolae
Mavrocordat, care, de astă dată, pentru a-şi asigura concursul boierimii a adoptat o neaşteptată
[...] atitudine conciliantă." (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:1. Numiţi lupta precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la lupta de la Stănilești. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul şi statul românesc la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnul român a
semnat un tratat cu țarul Rusiei. 3 puncte5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte6. Prezentaţi două instituţii centrale din spațiul românesc în secolele al XIV-lea - al XVI-lea.
6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni militare la care au participat românii în secolul al XV-lea.
4 puncte
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării ?tiinţificeCentrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie MODEL
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
"La 12 noiembrie 1918, s-a întrunit Consiliul Național [...] și a declarat că, în virtutea
hotărârii Constituantei din 27 octombrie, își impune autoritatea asupra întregii Bucovine. [...] În ziua
următoare, Consiliul Național a dezbătut o serie de probleme stringente: strângerea legăturilor cu
guvernul de la Iași și cu transilvănenii, reforme democratice (legea agrară, reforma electorală) [...],
reorganizarea justiției și a învățământului, autonomia cultelor, îmbunătățirea comunicațiilor etc.
Consiliul Național a strâns contactele cu factorul politic de la Iași, cu Comitetul refugiaților
bucovineni de aici. [...] Sextil Pușcariu, unul din membrii Consiliului Național, [...] a stat câteva zile
la Iași și a fost primit de prim-ministru, generalul Coandă, a avut întâlniri [...] cu alți oameni politici,
a fost primit în audiență de Rege și de Regină. Discuțiile au avut în vedere modalitatea concretă de
înfăptuire a unirii și viitoarea situație a Bucovinei în cadrul României întregite. [...]
La 15/28 noiembrie 1918, s-au desfășurat lucrările Congresului General al Bucovinei [...].Președintele Congresului, Iancu Flondor, a prezentat Moțiunea, care s-a constituit într-o hotărâtă
declarație de unire. [...] Motivarea Moțiunii a fost făcută și de Ion Nistor, care a insistat asupra
unității națiunii române [...]. Supusă la vot, Moțiunea a fost primită într-o atmosferă de mare
entuziasm [...]. Congresul a adresat o telegramă Regelui Ferdinand, prin care i se aducea la
cunoștință "Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în hotarele ei actuale cu Regatul
României». [...]
Regele Ferdinand și prim-ministrul, Ion I.C. Brătianu semnau, la 18 decembrie, decretul-legereferitor la consfințirea, pe plan intern, a Unirii Bucovinei. Un alt decret se referea la administrația
acesteia. Din partea Bucovinei intrau în guvern doi miniștri de stat fără portofoliu [...].‟
(Istoria românilor) Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:1. Numiți un prim-ministru al României precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați regele României și un document semnat de acesta, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Congresul General al Bucovinei.
6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul Consiliului Național în
cadrul evenimentelor din 1918, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică din
România Mare a contribuit la evoluția democratică a acesteia. (Se punctează prezentarea unui
fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere:
- precizarea unei constituții adoptate în România, în perioada stalinismului și menţionarea a
două caracteristici ale acesteia;- prezentarea unui fapt istoric referitor la politica internă a României, desfășurat în perioada
naţional-comunismului;- menţionarea câte unei acțiuni prin care România participă la relațiile internaționale, în perioada
stalinismului, respectiv a naţional-comunismului;- formularea unui punct de vedere referitor la construcția democrației în perioada
postdecembristă şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
quotesdbs_dbs49.pdfusesText_49[PDF] bac 2017 m_tehnologic
[PDF] bac 2017 olimpici logica
[PDF] bac 2017 romania
[PDF] bac 2017 stmg anglais
[PDF] bac 2017 svt sujet
[PDF] bac ? courrier - screening générique - c
[PDF] bac ? courrier entrainement
[PDF] bac ? fécule réglementation
[PDF] bac ? graisse cuisine professionnelle
[PDF] bac ? graisse restaurant reglementation
[PDF] bac a fleur beton
[PDF] bac a fleur en beton rectangulaire
[PDF] bac a fleurs exterieur beton
[PDF] relation soignant soigné manoukian