[PDF] ISTORIE T 2017. Istorie. Mirela Popescu.

View - Download ISTORIE

Previous PDF

Next PDF

BACALAUREAT 2017

Istorie

Lucrarea de față - care își propune să ? e un instrument de lucru util și acce- sibil - se adresează atât elevilor care susţin examenul de bacalaureat, proba de istorie, cât și cadrelor didactice. • Sintezele, alcătuite conform programei de bacalaureat, au fost concepute pe baza competențelor speci? ce și a cerințelor de evaluare generale ale Centrului

Național de Evaluare și Examinare.

• Modelele de subiecte realizate pe ? ecare temă din programa de bacalaureat reprezintă o noutate în peisajul lucrărilor de acest gen. Modelele pot ? asamblate,

în teste, de ? ecare profesor, la clasă, în funcție de nivelul de cunoaștere al elevilor

și de materia parcursă.

• Variantele de teste prezentate la examenul de bacalaureat din anii 2015-2016 au rolul de a-i obișnui pe elevi cu standardul de exigență cerut de acest examen. • Sugestiile de rezolvare le explică elevilor modul în care pot ? abordate teme-

le din programa de bacalaureat, ajutând, implicit, la învățarea coerentă și logică

a materiei de examen. čč

Mirela Popescu

ISTORIE

ISTORIE

CYAN

MAGENTAYELLOWBLACK

ISBN 978-606-782-053-9

www.edituracorint.ro SINTEZE

SCHEME

TESTE DE EVALUARE

Conform modelelor

stabilite de MEN BAC BAC

EDIŢIE

REVIZUITĂ ȘI

ADĂUGITĂ

Cuv‰nt - "nainte

Patru colegi cu mare experienţă didactică vă propun "n paginile care urmează un inedit

demers privind examenul de bacalaureat, disciplina istorie, pentru sesiunile care se vor desfăşura "n vara şi toamna anului2017. Excelent instrument de lucru pentru elevi şi pen-

tru profesori, lucrarea reprezintă, at‰t la nivelul concepţiei, c‰t şi al conţinutului, o noutate.

Culegerea cuprinde un număr de zece sinteze şi scheme pe temele din programa de bacalaureat, modele de subiecte pentru fiecare te mă din programă (S1, S2 şi S3 la o

temă, de exemplu "Autonomii locale şi instituţii centrale "n spaţiul rom‰nesc"), toate va-

riantele extrase pentru sesiunile din anii 2015, 2016 precum şi un exemplu de rezolvare pentru una dintre variantele extrase. Respect‰nd prevederile programei de bacalaureat, sintezele au fost realizate ţin‰nd

seama at‰t de competenţele specifice cerute de documentul mai sus menţionat, c‰t şi de

cerinţele de evaluare generale impuse de instituţia de resort. Modelele de subiecte realizate pe fiecare temă sunt o noutate "n dome niul lucrărilor de acest gen. Aceste modele pot fi asamblate, "n teste,la clasă, de către fiecare profesor, "n funcţie de nivelul elevilor şi de parcurgerea materiei. Variantele de teste examinateanul trecut, prezente "n lucrare, au rolul, pe de o parte, de a- i obişnui pe ele vi cu modelul cerut de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, pe de altă

parte, de a le indica nivelul de exigenţă cerut de acest examen. Rezolvarea care "nsoţeşte unul

din teste le explică elevilor modul "n care pot fi abordate aceste probe, uşur‰nd "nţelege

rea

rezolvării şi ajut‰nd, implicit, la "nvăţarea coerentă şi logică a materiei de examen.

Realizată "ntr- o concepţie grafică potrivită scopului propus, lucrarea permite citito- rilor o lecturare uşoară şi o utilizare eficientă, "n vederea atingerii scopului propus.

Felicit‰nd autorii pe

ntru demersul "ntreprins, editura pentru "ncurajarea şi susţinerea

acestei "ntreprinderi şi pe cititori pentru alegerea făcută, autorul acestor r‰nduri le doreşte

candidaţilor la examenul de bacalaureat din vara şi toamna anului 2017ţ9ş8 79vv-7)

Prof. dr. Doru Dumitrescu

CONSTITUŢIILE DIN ROMåNIA

- Constituţia reprezintă legea fundamentală a unui stat, care reglementează funcţionarea

acestuia "n toate compartimentele sale, forma de guvernăm‰nt, structurile şi atribuţiile puterilor "n stat, prevede drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

Acte constituţionale din secolul al XIX- lea

- Modernizarea societăţii rom‰neşti a impus redactarea unor acte cu valoare constitu-

ţională, care să asigure progresul societăţii rom‰neşti şi alinierea la realităţile moderne.

- Convenţia de la Akkerman (Cetatea Albă) din 1826 a fost primul document oficial care

impunea domnia pe şapte ani pentru principii păm‰nteni aleşi de Divan. ën acelaşi timp,

se acorda Principatelordreptul de a efectua, "n mod liber, comerţ pe plan internaţional,

dar Poarta "şi rezerva dreptul de a stabili priorităţi "n privinţa comerţului cu gr‰ne.

- Tratatul de la Adrianopol, semnat la 14 septembrie 1829, a confirmat at‰t victoria rusă "n răz-

boiul cu Poarta din 1828- 1829, c‰t şi prevederile Convenţiei de la Akkerman (Cetatea Albă).

Prevederi:

¥Graniţa Ţării Rom‰neşti a fost stabilită pe talvegul Dunării.

Rom‰nească.

¥Libertatea comerţului şi libertatea de navigaţie pe Dunăre şi Marea Neagră au fost

recunoscute din punct de vedere juridic. ¥Instituirea unor Comisii pentru redactarea unor Regulamente de organizare a Prin- cipatelor Rom‰ne. - După războiul din 1828- 1829,Rusia a ocupat Principatele Rom‰ne. Rusia devenea

puterea protectoare a Principatelor Rom‰ne, iar Poarta răm‰nea puterea suzerană. Ţarul

Rusiei a numit preşedinţi plenipotenţiari ai Divanelor din Moldova şi Valahia, care su-

pervizau cele două comisii - c‰te una pentru Moldova şi, respectiv, Ţara Rom‰nească,

"nsărcinate cu redactarea "legilor". Aceste comisii aveau drept secretari pe Gheorghe

Asachi "n Moldova şi pe Barbu Dimitrie Ştirbei "n Ţara Rom‰nească şi şi- au desfăşurat

activitatea conform indicaţiilor Curţii imperiale de la Sankt- Petersburg. Rezultatul ac- tivităţii lor s- a concretizat "n primele documente cu rol constituţional "n sens modern, denumite Regulamentele Organice, care au intrat "n vigoare "n 1831 "n Ţara Rom‰- nească şi "n 1832 "n Moldova. Prevederile lor erau aproape identice şi cuprindeau numeroase transformări "n organizarea celor două state, asigur‰nd un pas important către modernizarea Principatelor Rom‰ne.

Prevederi:

¥Se introducea principiul modern al separării puterilor "n stat. ¥Puterea executivă - domnitor, ajutat de un Sfat Administrativ, care reunea depar- tamentele(viitoarele ministere): interne, armata, afaceri străine, justiţie, culte. 79

¥Puterea legislativă - Adunarea Obştească, constituită din mitropolitul Bisericii Or-

todoxe, ca preşedinte, 20 de boieri de rangul I şi alţi 18 boieri, aleşi pe judeţe. Pen-

tru alegerea domnitorului se reunea Adunarea Obştească Extraordinară. ¥Puterea judecătorească - judecătorii. ¥La nivel local se organiza o administraţie urbană aleasă. ¥Oraşul era condus de un consiliu orăşenesc, ales prin vot cenzitar de notabilii ora- şului, preşedintele său fiind numit de guvern. ¥Se constituia o autoritate de control a igienei, pe plan local. ¥Se păstra nartul (norma de muncă a ţăranului pe zi).

¥Se desfiinţau breslele, epitropiile.

¥Se desfiinţau impozitele indirecte şi se introducea impozitul pe cap de familie. ¥Avea loc separarea statului de biserică şi se constituia un departament, numit al cre- dinţei, condus de un logofăt, care "l reprezenta pe domnitor "n problemele religioase. - Regulamentul Organic a constituit baza primului sistem comun de guvernare "n ambele Principate. Domnitorii care au condus Principatele potrivit Regulamentelor Organice au fost numiţi domni regulamentari - "n Moldova, Mihail Sturdza (1834-1849), "n Ţara Ro- m‰nească, Grigore Alexandru Ghica (1834- 1843) şi Gheorghe Bibescu (1843- 1848).

- ën urma Războiului Crimeii (1853- 1856), "n care Rusia a fost "nfr‰ntă, s- au creat con-

diţiile favorabile afirmării "problemei rom‰neşti" pe plan internaţional şi constituirii

statului rom‰n modern. ALTratatul de pace semnat la Paris, la 30 martie 1856, avea "n cuprinsul său și prevederi referitoare la Principatele Rom‰ne. Aceste prevederi reprezintă importanța acestor te- ritorii pentru Marile Puteri semnatare ale Tratatului. - "Problema rom‰nească" a fost dezbătută de puterilegarante "n anul 1858, "ntr- o confe-

rinţă a ambasadorilor reunită la Paris. Cu acest prilej, s- a semnat Convenţia de la Paris.Prin

prevederile sale, dorinţa de unire a rom‰nilor, exprimată prin rezoluţiile Adunărilor ad- hoc,nu era "mplinită dec‰t parţial. Documentul a stabilit noul statut politico- juridic al Ţării Rom‰neşti şi Moldovei: ¥Noul stat urma să se numească "Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei". ¥Era impus principiul separării puterilor "n stat. Se prevedea alegerea adoi domni-

tori - c‰te unul "n fiecare din cele două Principate, urm‰nd să funcţioneze la Iaşi

şi, respectiv, la Bucureşti c‰te un guvern şi un parlament.

¥Trebuia să aibă loc o unire parţială, cu precădere "n plan legislativ,a Principatelor.

Se constituiau două instituţii comune - Comisia Centrală de laFocşani şi ënalta

Curte de Casaţie.

- Pun‰nd Europa "n faţa "faptului "mplinit" prin voinţa populară, s- a "nfăptuit Unirea

Principatelor prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie

1859) şi al Ţării Rom‰neşti (24 ianuarie 1859).

80
-Drumul propriu al Principatelor Unite a fost marcat de reformele adoptate "n perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859- 1866). ën scopul realizării reformelor necesare

modernizării societăţii rom‰neşti, Alexandru Ioan Cuza a impus,"n anul 1864, un nou do-

cument cu valoare constituţională, Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris. Docu- mentul a fost aprobat prin plebiscit de populaţia cu drept de vot. Pentru "da" au fost exprimate 682 621 de voturi, 1 307voturi pentru "nu" şi 70 220de abţineri. - Cele mai importante prevederi erau "n domeniul legislativ, pentru a permite domnito- rului să asigure votarea legilor cu caracter modern, dorite de el: ¥se menţinea principiul separării puterilor "n stat;

¥puterea legislativă - domnitor şi Reprezentanţa Naţională, care avea o structură bi-

camerală: Adunarea, care avea 160 de deputaţi, cu un preşedinte numit de domn dintre deputaţi şi cu un regulament de funcţionare alcătuit de guvern şi Corpul Pon- derator (Senatul), care devenea camera decizională; ¥puterea executivă - domnitor şi Consiliul de Miniştri; ¥puterea judecătorească - instanţele de judecată;

¥proiectele de lege erau pregătite şi elaborate de o instituţie nouă, Consiliul de Stat,

care avea "n componenţă membri numiţi de domnitor; ¥proiectele legislative trebuiau supuse Corpului Legislativ spre votare. - Prerogativele domnului: ¥domnul beneficia de largi prerogative legislative şi executive; ¥domnitorul avea drept de iniţiativă legislativă; ¥domnitorul avea drept de veto, astfel că putea promulga sau nu actul legislativ. Dom- nitorul numea preşedintele Adunării Elective şi 64 de membri "n Corpul Ponderator. ¥erau menţinute puterea de a dizolva Corpul Legislativ, de a numi prim- ministrul şi de a gira guvernul.

Constituţia din anul 1866

- Rezoluţiile Adunărilor ad- hoc din anul 1857 au menţionat, "ntre altele, aducerea unui prinţ străin pe tronul Rom‰niei. Tronul a fost acceptat de prinţul Carol de Hohenzol- lern- Sigmaringen, care a venit "n ţară, fiind, apoi,acceptat de populaţia cu drept de vot prin intermediul unui plebiscit. La 10/22 mai 1866,Carol de Hohenzollern- Sigmaringen a rostit jurăm‰ntul de credinţă faţă de noua sa ţară. - ën noile condiţii istorice,era nevoie de un nou act fundamental al ţării. Acest docu-

ment era expresia unui drum de sine stătător al Rom‰niei, deşi, practic, ţara nu era in-

dependentă faţă de Poartă. Astfel, s- a constituit o Adunare Constituantă care, "ncep‰nd

de la 1/13 mai 1866, a discutat proiectul de Constituţie redactat de Consiliul de Stat. Aceasta a reprezentat un compromis "ntre punctele de vedere ale liberalilor şi conser- 81

vatorilor. Constituţia Rom‰niei a creat cadrul juridic necesar dezvoltării statului rom‰n

modern, fiind inspirată de actul fundamental al Belgiei. - Constituţia conţine opt titluri referitoare la:

¥numele şi organizarea statului;

¥drepturile şi obligaţiile cetăţenilor;

¥separarea puterilor "n stat;

¥prerogativele principelui.

- Principalele prevederi: ¥Denumirea oficială a statului rom‰n era "Rom‰nia", statul fiind organizat ca mo- narhie constituţională ereditară. - Conform prevederilor Constituţiei, monarhul (principele, apoi regele) dispunea de atri- buţii "n domeniul puterii executive şi legislative, după cum urmează: ¥avea drept de iniţiativă legislativă;

¥numea membrii guvernului;

¥era şeful statului şi comandantul armatei; ¥avea drept de "veto absolut" (putea respinge sancţionarea unei legi votate de Parlament);

¥bătea monedă;

¥acorda decoraţii;

¥avea drept de graţiere.

- A fost prevăzut şi respectat principiul separării puterilor "n stat: ¥puterea legislativă - Parlamentul, format din Senat şi Camera Deputaţilor;

¥puterea executivă - guvernul;

¥puterea judecătorească - instanţele de judecată, ënalta Curte de Casaţie. - Constituţia de la 1866 a fost amendată de mai multe ori, după cum urmează:

¥ën 1879, a fost modificat articolul 7, care proclama faptul că cetăţenia rom‰nă se

acorda doar locuitorilor creştini. ¥ën 1884, a fost redus numărul colegiilor electorale de la patru la trei, iar censul a fost micşorat, astfel că s- a extins dreptul de vot. ¥ën 1917, prin modificarea unor articole din Constituţie, s- au creat condiţiile pentru "nfăptuirea unor reforme de structură - cea electorală şi, respectiv, cea agrară. - Constituţia a rămas "n vigoare p‰nă "n anul 1923.

Constituţia din 1923

- Ca urmare a realizării Marii Uniri din 1918 - unirea Transilvaniei, Basarabiei şi Bu- covinei cu Rom‰nia -, a luat naştere Rom‰nia Mare. Ca atare, s- a impus cu necesitate o nouă lege fundamentală a ţării. Noul stat de după 1918 cuprindea un teritoriu care 82

avea, "n provinciile noi unite, numeroase structuri politice, realităţi sociale şi economice

diferite. După 1918 se implementaseră "n Rom‰nia reforme importante, de exemplu:

introducerea votului universal şi desfiinţarea marilor proprietăţi, prin "mproprietărirea

ţăranilor, care deveniseră mici proprietari. - Proiectul Constituţiei a fost elaborat "n anul 1923, iar apoi a fost supus dezbaterii par- lamentare. Parlamentul a adoptat noua constituţie, care a fost promulgată la 28 martie

1923, de către regele Ferdinand I.

- Noua lege fundamentală avea 138 de articole, cuprinse "n opt titluri, dar 76 dintre ele au fost păstrate din vechea Constituţie, fără nicio modificare. - Legea fundamentală proclama Rom‰nia stat naţional, unitar şi indivizibil, "n care se aplica principiul separării puterilor "n stat, şi anume: ¥puterea legislativă - rege şi Parlament - Senat, Adunarea Deputaţilor;

¥puterea executivă - rege şi guvern - constituit de partidul sau alianţa politică care

c‰ştiga alegerile parlamentare;

¥puterea judecătorească - ënalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi instanţele de judecată.

- Atribuţiile monarhului:

¥este şeful statului;

¥actele sale devin valabile numai dacă sunt contrasemnate de ministrul de resort;

¥numeşte prim- ministrul;

¥deţine comanda armatei;

¥acordă decoraţii;

¥bate monedă;

¥are drept de graţiere şi amnistiere.

- Constituţia prevedea principalele drepturi şi libertăţi cetăţeneşti: ¥egalitatea cetăţenilor "n faţa legii;

¥votul universal;

¥dreptul la proprietate;

¥libertatea presei;

¥libertatea "ntrunirii şi asocierii etc.

- Constituţia din 1923 a contribuit la consolidarea Marii Uniri şi a statului naţional rom‰n

modern. ën acelaşi timp, a pus bazele cadrului democratic al vieţii politice "n Rom‰nia p‰nă "n anul 1938.

Constituţia din 1938

- ën condiţiile "n care, "n deceniul patru al secolului al XX- lea, "n unele state europene s- au impus regimuri autoritare - Polonia, Portugalia, Austria - sau chiar de tip dicta- 83
torial - Italia, Germania -, regele Carol al II- lea (1930-1940) a urmărit să instaureze "n Rom‰nia un regim monarhic autoritar. La 27 februarie 1938, regele a demis guver- nul condus de Octavian Goga şi A.C. Cuza şi a proclamat o nouă constituţie.

- Constituţia din 1938 se baza pe o concepţie de tip autoritar şi a fost redactată de poli-

ticieni şi jurişti apropiaţi regelui, precum Istrate Micescu. Astfel, regele a căpătat

puteri sporite "n stat, drepturile şi libertăţile cetăţenilor au fost restr‰nse, persoana re-

gelui era inviolabilă, iar hotăr‰rile judecătoreşti se executau "n numele regelui. - Conform Constituţiei, puterea emana nu de la naţiune, ci de la rege, ca exponent al puterii executive. - Atribuţiile regelui: ¥atribuţii legislative, executive şi judecătoreşti;

¥era capul statului;

¥avea drept de veto absolut;

¥exercita şi puterea legislativă prin Reprezentanţa Naţională - Senatul şi Adunarea

Deputaţilor;

¥miniştrii erau răspunzători pentru actele semnate de rege şi contrasemnate de minis- trul de resort; ¥putea dizolva Parlamentul fără să fie obligat să- l convoace "ntr- un anumit termen;

¥putea conduce prin decrete- legi.

- Constituţia din anul 1938 a fost suspendată "n 1940, "n condiţiile prăbuşirii regimului

lui Carol al II- lea şi proclamării statului naţional- legionar. - ën perioada 1940- 1944, Rom‰nia a fost guvernată de un regim politic de tip militar, de m‰nă forte, care a emis decrete- legi. După lovitura de stat de la 23 august 1944 şi re-

venirea la democraţie, s- a decis reinstaurarea Constituţiei din 1923. Noile realităţi po-

litice, marcate de lupta comuniştilor pentru preluarea puterii politice, cu sprijinul Armatei Roşii, braţul "narmat al URSS, nu au făcut posibilă aplicarea prevederilor ve- chiului act fundamental. Constituţiile Rom‰niei din perioada comunistă - La 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost silit să abdice şi s- a proclamat Republica Populară Rom‰nă (RPR). ën Rom‰nia s- a instaurat regimul totalitar comunist.

- Noua realitate politică din Rom‰nia a fost reflectată şi "n constituţiile adoptate "n

perioada comunistă, marcate de ideea rolului conducător al partidului de tip unic - Parti- dul Muncitoresc Rom‰n (1948- 1965) şi, ulterior, Partidul Comunist Rom‰n (1965- 1989). 84

TESTUL 13

•Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. •Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A. "La 6 aprilie 1948 se deschide Marea Adunare Naţională şi, după validarea manda- telor, la 8 aprilie 1948, preşedintele Consiliului de Miniştri, Petru Groza, propune un proiect de Constituţie, care fusese publicat anterior "n organul central al PCR[...] Constituţia din 13 aprilie 1948 a avut un caracter provizoriu de la bun "nceput, "n care prevederile economice prevalau asupra celor politice, fiind instrumentul legal prin care se pregătea trecerea "ntregii economii sub controlul statului. [...]

Astfel, art.11 prevedea că mijloacele de producţie, băncile şi societăţile de asigurare

pot deveni proprietatea statului c‰nd interesul general o cere, art.14 prevedea că at‰t co-

merţul intern, c‰t şi cel extern trec sub controlul statului, iar art. 15 prevedea planifica-

rea economiei naţionale." (Eleodor Focşăneanu, Istoria constituţională a Rom‰niei)

B. "Făc‰nd abstracţie de modul cum erau aplicate, constituţiile comuniste,prin "nsuşi tex-

tul lor, nu reprezintă voinţa "ntregului popor, ci a unei formaţiuni politice: partidul co- munist [PCR]. [...] Deci toate puterile statului sunt subordonate voinţei unei singure formaţiuni politice, care are monopolul absolut al deciziei, şi astfel "n mod implicit arbitrariul era ridicat la rang de principiu constituţional[...]quotesdbs_dbs49.pdfusesText_49

[PDF] bac istorie 2017 rezolvare

[PDF] bac istorie 2017 subiecte

[PDF] bac jumieges horaires 2017

[PDF] bac l

[PDF] bac la bouille

[PDF] bac lamarque horaires

[PDF] bac latin 2016

[PDF] bac latin bareme

[PDF] bac latin forum

[PDF] bac libanais 2017

[PDF] bac libre 2017 2018

[PDF] bac libre 2018 ????? ??????? ??????? ?????? ??? ??

[PDF] bac logica

[PDF] bac logica 2016

[PDF] bac logica 2016 barem