[PDF] PENTRU DISCIPLINA CHIMIE - Edu





Previous PDF Next PDF



CALENDARUL examenului de bacalaureat na?ional - 2017

31 août 2016 Sesiunea iunie-iulie 2017. 22 - 26 mai 2017. Înscrierea candidailor la prima sesiune de examen. 26 mai 2017.



PROGRAMA DE BACALAUREAT

2 la OMENCS nr. 5070 / 31.08.2016 privind organizarea ?i desf??urarea examenului de bacalaureat na?ional - 2017. 1. PROGRAMA DE BACALAUREAT.



PROGRAMA DE EXAMEN LIMBA ?I LITERATURA ROMÂN?

Examenul na?ional de bacalaureat 2017. PROGRAMA DE EXAMEN. PENTRU DISCIPLINA. LIMBA ?I LITERATURA ROMÂN?. Filiera teoretic? - profil real.



Le programme de la France insoumise

pour l'élection présidentielle de 2017. le site internet jlm2017.fr par les insoumis. ... Démanteler les BAC (Brigades anti-criminalité) qui ne font.



Comité Asesor Bilingüe Manual 2017-2018

14 sept. 2017 Comité Asesor Bilingüe (BAC por sus siglas en inglés). Cada escuela que implemente un programa Educación Bilingüe de Transición (TBE.



BAC Móvil

Primera reimpresión 2017 ¿Qué es el Programa BAC Móvil Maletas Agropecuarias? 3. ¿Qué debo saber para la ejecución del Programa?



REGLAMENTO DEL PROGRAMA “DÓLARES SELECTOS” Versión

2 août 2017 REGLAMENTO DEL PROGRAMA “DÓLARES SELECTOS” Versión 2 – Agosto 2017 ... crédito SUPER SELECTOS Mastercard de BAC Credomatic de otro.



Reporte de Sostenibilidad 2017

En BAC Credomatic fuimos el primer banco privado en unirnos a este Programa que dio inicio en junio del 2015. A diciembre del 2017



PROGRAMA DE VIVIENDA RURAL

27 mar. 2018 http://bac/Normatividad/gestionProcesos/Procedimientos/SV-GU-006.pdf ... Para las vigencias 2016 y 2017 estará a cargo del Banco Agrario.



1 REGLAMENTO DEL PROGRAMA “DÓLARES FÁCILES” Versión 14

Versión 14 – Marzo 2017. A. PARTICIPACIÓN EN EL PROGRAMA. Este es un programa de acumulación de “DÓLARES FÁCILES” en el cual participan.



CALENDARUL examenului de bacalaureat na?ional - 2017 - Edu

28 iunie 2017 Proba obligatorie a profilului - proba Ec) - prob ? scris ? 30 iunie 2017 Proba la alegere a profilului ?i specializ ?rii - proba Ed) - prob ? scris ? 5 iulie 2017 Afi ?area rezultatelor (pân ? la ora 16:00) ?i depunerea contesta ?iilor (orele 16:00 - 20:00) 6 - 9 iulie 2017 Rezolvarea contesta ?iilor



OMENCS examen de bacalaureat 2017 - Edu

sesiunile anului 2017 este cea aprobat? prin Ordinul ministrului educa?iei cercet?rii tineretului ?i sportului nr 4 800/2010 privind aprobarea listei disciplinelor ?i a programelor pentru examenul de bacalaureat - 2011 Art 3 (1) Programele de bacalaureat pentru disciplinele limba ?i literatura



PENTRU DISCIPLINA CHIMIE - Edu

PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANIC? ?I GENERAL? I COMPETEN?E DE EVALUAT Explicarea unor fenomene procese procedee întâlnite în via?a de zi cu zi 1 1 Clasificarea sistemelor chimice studiate dup? diferite criterii 1 2 Descrierea comport?rii speciilor chimice studiate într-un context dat 1 3



Searches related to bac 2017 programa

Programa pentru disciplina – Limba ?i literatura român? Examenul de Bacalaureat Na?ional 5 3 Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epoc? sau la curente culturale/literare 4 Argumentarea în scris ?i oral a unor opinii în diverse situa?ii de comunicare Competen?e specifice Con?inuturi asociate 4 1

Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 5070 / 31.08.2016 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat

na

țional - 2017

1

PROGRAMA DE BACALAUREAT

PENTRU DISCIPLINA

CHIMIE

Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 5070 / 31.08.2016 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat

na

țional - 2017

2

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat, chimia are statutul de disciplin

ă opţională, fiind

sus

ţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare/ calificare profesională.

Elevii care sus

ţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa de chimie anorganică şi generală sau pentru programa de chimie organică. PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANICĂ ȘI GENERALĂ

I. COMPETEN

ŢE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în via

ţa de zi cu zi.

1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate dup

ă diferite criterii.

1.2. Descrierea comport

ării speciilor chimice studiate într-un context dat.

1.3. Diferen

ţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.

1.4. Structurarea cuno

ştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem chimic.

1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identific

ării

aplica

ţiilor acestora.

2. Investigarea comport

ării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.

2.1. Efectuarea de investiga

ţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.

2.2. Formularea de concluzii folosind informa

ţiile din surse de documentare, grafice,

scheme, date experimentale care s

ă răspundă ipotezelor formulate.

2.3. Utilizarea investiga

ţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.

3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corela

ţii relevante, demonstrând

ra

ţionamente deductive şi inductive.

3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, rela

ţiile relevante, etapele

rezolv

ării.

3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplic

ării lor în situaţii din

cotidian.

3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra

materialelor/ condi

ţiilor analizate.

4. Comunicarea în

ţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explica ţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.

4.1. Aplicarea corespunz

ătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor

şi proceselor.

4.2. Folosirea corect

ă a terminologiei specifice chimiei.

5. Evaluarea consecin

ţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane

şi asupra mediului.

5.1. Compararea ac

ţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.

5.2. Anticiparea efectelor unor ac

ţiuni specifice asupra mediului înconjurător.

II. CON

Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 5070 / 31.08.2016 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat

na

țional - 2017

3

Structura atomului

Tabelul periodic al

elementelor chimice Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali.

Structura înveli

şului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3.

Clasificarea elementelor în blocuri: s, p, d.

Corela

ţii între structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3, pozi ţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor. Varia ţia proprietăţilor periodice ale elementelor, în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3. Varia ţia caracterului metalic şi nemetalic în grupele principale şi perioadele

1, 2, 3.

Propriet

ăţi chimice ale sodiului: reacţii cu oxigen, clor, apă. Importanța practic

ă a sodiului.

Varia ţia caracterului metalic: reactivitatea Na, Mg, Al, faţă de O2, H2O. Varia ţia caracterului nemetalic: reactivitatea nemetalelor din grupa 17 (VII A).

Propriet

ăţi chimice ale clorului: reacţii cu hidrogen, fier, apă, cupru, hidroxid de sodiu, bromur ă de sodiu, iodură de potasiu. Importanța practică a clorului.

Legături chimice

Interac

ţii între

atomi, ioni, molecule Legătura ionică. Cristalul NaCl. Importanța practică a clorurii de sodiu. Leg

ătura covalentă nepolară: H2, N2, Cl2.

Leg

ătura covalentă polară: HCl, H2O.

Leg ătura covalent-coordinativă: NH4+şi H3O+. Leg

ătura de hidrogen.

Propriet

ăţi fizice ale apei.

Starea gazoasă Ecuaţia de stare a gazului ideal.

Volum molar (mol, num

ărul lui Avogadro).

Soluții apoase Dizolvarea. Factorii care influen

ţează dizolvarea.

Dizolvarea unui compus ionic

şi a unui compus covalent polar în apă.

Solubilitatea substan

ţelor în solvenţi polari şi nepolari.

Concentra

ţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi de baze (tari şi slabe): HCl, H2CO3,

HCN, NaOH, NH

3.

Cupluri acid-baz

ă conjugate.

Echilibre

acido-bazice pH-ul solu ţiilor apoase de acizi monoprotici tari şi baze monoprotice tari.

Indicatori de pH: turnesol, fenolftalein

ă (virajul culorii în funcţie de pH).

Reac

ţii acido-bazice.

Reac

ţia de neutralizare.

Noţiuni de

electrochimie

Reacţii de oxido-reducere.

Num ăr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilor redox.

Caracter oxidant

şi reducător.

Aplica

ţii ale reacţiilor redox: pila Daniell (construcţie şi funcţionare), acumulatorul cu plumb (construc

ţie şi funcţionare).

Coroziunea

şi protecţia anticorosivă.

Electroliza - metod

ă de obţinere a metalelor (Na), nemetalelor (Cl2, I2, H2) şi a substan

ţelor compuse (NaOH).

Electroliza: apei, solu

ţiei de NaCl, soluţiei de CuSO4.

Noţiuni de Reacţii exoterme, reacţii endoterme.

Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 5070 / 31.08.2016 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat

na

țional - 2017

4 termochimie

Entalpie de reacţie.

C

ăldura de combustie - arderea hidrocarburilor.

Legea Hess.

C ăldură de neutralizare (acid tare - bază tare). C

ăldură de dizolvare.

Noţiuni de cinetică

chimic

Reacţii lente, reacţii rapide.

Catalizatori.

Viteza de reac

ţie. Constanta de viteză. Legea vitezei.

Combinaţii

complexe Combinaţii complexe. Ob ţinerea combinaţiilor complexe (reactivul Schweizer; reactivul Tollens) Reac

ţia ionului Fe3+cu [Fe(CN)6]4-.

Calcule chimice Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecua ției reacției chimice), puritate, randament. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimental

PROGRAMA DE CHIMIE ORGANICĂ

I. COMPETEN

ŢE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în via

ţa de zi cu zi.

1.1. Clasificarea compu

şilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.

1.2. Diferen

ţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.

1.3. Descrierea comport

ării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.

2. Investigarea comport

ării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.

2.1. Efectuarea de investiga

ţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.

2.2. Formularea de concluzii care s

ă demonstreze relaţii de tip cauză-efect.

2.3. Evaluarea m

ăsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.

3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corela

ţii relevante, demonstrând

ra

ţionamente deductive şi inductive.

3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative.

3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situa

ţie.

3.3. Justificarea explica

ţiilor şi soluţiilor la probleme.

4. Comunicarea în

ţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explica ţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.

4.1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de

comunicare.

4.2. Procesarea unui volum important de informa

ţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante

şi subiective/ obiective.

4.3. Decodificarea

şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.

5. Evaluarea consecin

ţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane

şi asupra mediului.

5.1. Analizarea consecin

ţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunz

ătoare a produselor chimice.

5.2. Justificarea importan

ţei compuşilor organici.

Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 5070 / 31.08.2016 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat

na

țional - 2017

5

II. CON

Structura

şi compozi

ţia

substan

ţelor

organice Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloag

ă, formule

brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuºi organici studiaþi. Leg

ături chimice în compuşii organici.

Izomeria de catenã, de poziþie pentru compuºii organici studiaþi.

Izomeria optic

ă: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.

Clasificarea

compu

şilor

organici Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni.

Clasificarea compu

şilor organici în funcţie de grupa funcţională. Compu şi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine. Compu şi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compu

şi carboxilici.

Compu şi cu grupe funcţionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide.

Tipuri de reacții

chimice în chimia organic Reac ţii de substituţie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului). Reac ții de adiţie (bromurarea propenei (cu Br2 şi HBr), bromurarea acetilenei (cu Br

2 şi HBr)).

Reac ții de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2- butanolului). Reac ții de transpoziție (izomerizarea n-pentanului).

Alcani Alcani: serie omoloag

ă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea

şi dehidrogenarea butanului, arderea.

Importan

ţa practică a metanului. Putere calorică.

Alchene Alchene: serie omoloag

ă, denumire, structură, izomerie de catenă și de pozi ție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea.

Importan

ţa practică a etenei.

Alchine

Alchine: serie omoloagã, denumire, structurã, izomerie de catenă și de pozi ție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O la acetilenã, arderea. Ob

ţinerea acetilenei din carbid.

Importan

ţa practică a acetilenei.

Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.

Cauciucul natural

și sintetic

Mase plastice Cauciucul natural și sintetic, mase plastice: proprietăți fizice, importanță.

Arene Arene: benzen, toluen, naftalină: formule moleculare şi de structură plane, propriet ăţi fizice, proprietăți chimice: benzen, toluen, naftalină - halogenare, nitrare.

Alchilarea benzenului cu propen

Benzine Cifra octanică.

Putere caloric

Alcooli

Alcooli: metanol, etanol, glicerol - formule de structură, denumire, propriet ăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere), etanol - fermenta ţia acetică, metanol - arderea, glicerină - obţinerea

Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 5070 / 31.08.2016 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat

na

țional - 2017

6 trinitratului de glicerin

Oxidarea etanolului (KMnO

4, K2Cr2O7).

Importan

ța practică și biologică a etanolului.

Acizi carboxilici

Acizi carboxilici: acidul acetic - reacþiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaþi, etanol.

Importan

ța practică și biologică a acidului acetic. Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic.

Grãsimi

Agen ți tensioactivi Grãsimi: stare naturalã, proprietã

ți fizice, importanțã.

Hidrogenarea grãsimilor lichide.

Hidroliza grãsimilor.

quotesdbs_dbs19.pdfusesText_25
[PDF] bac 2017 quimper

[PDF] bac 2017 rattrapage

[PDF] bac 2017 recompense

[PDF] bac 2017 rennes

[PDF] bac 2017 resultat

[PDF] bac 2017 resultat academie

[PDF] bac 2017 resultat algerie

[PDF] bac 2017 resultat gouv

[PDF] bac 2017 resultat grenoble

[PDF] bac 2017 resultat maroc

[PDF] bac 2017 resultat pourcentage

[PDF] bac 2017 résultats

[PDF] bac 2017 resultats algerie

[PDF] bac 2017 résultats dz

[PDF] bac 2017 reussite