[PDF] INCERCARI CRITICE - Wikimedia Commons

View - Download INCERCARI CRITICE - Wikimedia Commons

Previous PDF

Next PDF

INCERCARI CRITICE

DE

LITERATURA FRANCEZA

PRECEDATE DE UN STUDIU DE ESTETICA

de a7e1iorfvon

04eoz9,flivt

I A I

TIPOGRAFIA H. GOLDNER, STR. PRIMARIEI No. 17.

1898./

O. EO 7D gra'auutialeLn, eZzLiciera in to al c_97cadeiniet aaazeine,

Ca o dovadd ae cea mai aeosebild si cea mai

auioasd consiaeratiune, etatozur iticfliud. aceaeta, cazte.

On loc de prefalci

Cineva

zicea mai d eun4z1 :Dal lalu-mina un volum de studii de literaturefrantu-zasca. Inse nici-un cuvent de prefata'.!.Cea mai

micadespre aceasta 1 Aceasta sechia-ma a to Impotrivi obiceiulul inchipulcelmaiciudat. Prefata de loc 1 Ce indrazneala 1

A. punela tipar o carte, Para a cere Yoe publiculul ce- titor 1far& a-I cere cu smerenie indulgenta! faraa -I spume sub ce inspiratii §i In ceimprejurari

au fost scrise 1Chipul,forma ce s'a intrebuintat IAcest lucru e cu totul ne mai pomenit 1"Asa dar, Ii ziseiu en, acesta-i mijlocul celmai nimerit pentru a dobandifavoareaacestulpublic a§a de pretentios, de capritios, ba uneorichiar asa de nedrept ?"N'are aface!nu-imai putin adeverat caautorulIndeplinituna din cele dintal datorii a le lui :editori,lifbrat4 autori, (afara de D-ta), toata lumea spineca aceasta e de o neaparata trebuinta. E calupulcunoscut pentru a ingrosa o carte, a maxi volu-mul §i, pentru unil oameni, cantarulvolumulslat o recomandare. La urma, fara a cheltui a-tata vorba, o prefata e un luau minunat :

a§a'rni instiintare pi -a pi vnt

eh nadajduese di de alts data n'ai sa nip aceastaparte trebnincioasa unel carp ". Dar trebuestesa al ce spune, data nu nou, macar folositor.aEl bine I necontenit temeri ; ori cum, repeti a-ceea-ce s'a spas pans acum de sutesi mii deorl, aceleasi exagerari, aceleasi laude, si cu chi-pul acesta scapi de invinuirea ce ti se educe deun altul ce e de o idee cu mine.Eata pu-ternice argumente, o marturisesc ;dar tot nusint bine latnurit.i nici nu stiu bine ce sa. spun. Sa ma pun,de pilda, sa stria ca cea mai mare partedinaceste studii an fost deja ingraditeinparlazul,Convorbirilor literare"san afoasteirevisteAteneul roman ? Ori mai de grabasa vorbescdespre deosebitele genuri literare representate deautorii cuprinsi in volum I Luptandu-ne pentrufabulistul arab Lokman, sa cant a dovedi ea gre-cul de Esop si cu dAnsulsint done persone ?Nu fac aceasta ; am sa flu reu prima de nume-rosii partizani a vre-un altuia care va pretindeca amendoi nu fac de cat unul singur. Nu voiusa intru in hartaen nisteastfelde luptatori.Si. t me dedau la niste cercetari mai grele, pen-tru a dovedi ca. India, China sau Egipetul e lea-

ganul fabulei ?Daca voiu spune ca. e India, sevor napusti poate In contra mea un roiti de in-vatati care ma vor face sa, veil ca nu stiu ce zic :chestiunea e oft' preaspinoasa, on nu duce lanimic. Sa sustin Cu fabulistul latin Fedru,-,-- elcare trebuia sa stie ceva despre aceasta,ca a-pologul 's1 are obarsia In robie, si ca e o formaprin care cel obijduit putea still arete sentiment,-

-t,.- tele si sa spunk fara frica adeveruri ce suparau.

pe obijduitori ? Nu ; fiindca cred ca oamenit liberi's'au slujit de acest mod de comparare, innaintede fabulisth sclavi,fabula departe de a fio umbra aruncata asupra adeverului, e o lumina

asupra-i :chip de a o face mai ademenitoarepentru multi cetitori.Dar obsery ca subiectulmeu me duce prea departe ;desi nu tram sareman la jumatatea drumului, totusi de asta datasilit sint sa ma grabesc a sfarsi cu acest soin deprefata, care, cred ca nu va fi cea de pe urmascrisa in viata mea. Tot odata 'ml iau indatori-rea solemna Ca, in viitor, la cel intai prilej, mevoit supune tiranulul obiceill, faurind o prefatain toata regula.

X. C. GREORGHIU.

laqi, in Ootomvrie 1898.st ca

0 CHESTIUNE DE ESTETICA

FRITMOSUL.- POESIA CONSTOERATA. CA FORMA CEA

MAI PERFECTA DIN ART.A.

Mju e lucru usor a da 0 di cinitiune exacta despre

byjPoesie ; in schimb insa, nimic mai u§or de-cat de-a da mai matte definitiuni.Dupa uniiPoesia e arta, de-a vorbi in versuri ; dupa al iiearta de-a zagravi prin cuvent ;unii pretind ca

Poesie formafondul.Fondul este transformarea poetica a naturelprin ajutorul imaginatiunii artistului ; forma esteexprimarea gandirilor astfel nascocite, gandiri cenu pot fi traduse deck in limbajul ce li se po-trive,te, adeca in limba musicala §i cadentata aversurilor. Limba ritmata e deci tot atat de tre-buitoare poesiel dupa cum earmonia musicei.si

pi 2

Prin urmare putem zice ca Poesia esie artade-a exprima in versurf Mate varietatile frumosu-la. In acceasta definitiune intra intr'un mod fi-reso toate genurile de poesie, incepend cu poesialirica care e exprimarea

mi§carilorcelor maipasionate alesufletulul,§i pAnd §i poesia dra-matica care e zugravirea vietil omeneti, §i poesiadescriptive care se indeletnice§te cu frumusetilenature.Dinaceastadefinitiune urmeaza caPoesia sea mena cu toate celelalte arte in aceeaca are ca §i dinsele de object frvmosul, §i Ca nuse deosebe§te de ele decat prin formele §i mijloa-eel ce dinsa intrebuintea za pentru a-1 exprima.Prin Frumos se Intelege totceeace eIn. starede-a mica pe oameni prin admiratiune, de a-Ipasiona prin simpatie, de a-I de§tepta §ia-i in-duio§a prin sensibilitate. Mai tot omul e destoi-nic a sinill frumosul in lucrurile unde el se a-rata, ca sd zic a§a, flira perdea ; putine persoaneIrma stint In stare a-1 traduce prin forme sensi-bile sail de a-1 scoate de acolo unde nu e vezutde imaginatiunile lene§esail de cele de rand.Adeseori se intimpla a o positiune frumoasa pushpe panza ne produce mai mult efect §i ne ca§u-neaza o mai mare admiratiune decat insa§naturacand am vezut'o. Care e causa ?Causa e artistul ce ne-a zugravieo. Se maiintamplA (A find not de fats la representarea uneldrame mi§catoare ne amintim ca am fost mar-turf in o asemenea actiune inviatareala,§isuntem cu totul uimiti de efectele vrednice deadmirat ce autorul dramel a scos din aceasta ac-tiune foarte simple, de frumusetele ce a desco-

3--- perit in ea si pe care noi nu le vezusem

causaeste earns mana maeastra si dibace a scriitoruluice a stint sa irepodobeasca totul,i unul si altulpentru noi, a infrumusetat natura, in sensul a-cesta ca innaginatiunea ]or a descoperit in ea unfarmec misterios si cu toate aceste real, o frumu-seta ascunsa, si cu toate aceste visibild, care nu

isbiseraimaginatiunea noastra. Mal mult Inca :data punem mai multi pictori infata aceluia§peisaj, fiecare din el va face un tablou care nuse va asemena cu tablourile celorlalti ; data dammai multor poeti aceeasi actiune ca sa o punain drama sau in tragedie, vom avea niste opere

foarte deosebite intre dinsele.Pentru re ? Pentru ca caracterele Frumosu-lui suet pretutindene multiple, si fiindca fiecaredescopere in aceste caractere acel caracter

sauacele caractere ce se potrivesc mai bine cu formaspiritulul seu sicu natura imaginatiunii sale.El bine, aceasta putere de imaginatiune, aceastafacultateasa de pretioasa cecaracteriseaza pearti§ti §i pe poeti se numeste simtul lrumosulut,§i am vezut ehfiecaresimte frumosul dupachipul seu dea-1 pricepe.Aceasta vine de acolo ca fiecare isi are idea-lul seu propriu §i care nu seamena en idealul

celorlalti oameni.Idealul e o imagine abstractaa Frumosului, ce avem inpoi, mai mult saumai putin obscur, mai mult sau mai putin ye-dit, cu care comparem tot ceeace vedem frumosIn jurul nostru ; asa Meat tot ce nu-i seamenasau II seamena prea putin ne 1asa red §i nepa-

satoil,tot ce-i seamena ne isbe§te, ne mica,ne atinge, ne pasioneaza.: si 4

Idea lul ce e In not nu remane totdeaunastatornic : poate ca nu-i decet resultanta senti-mentelor noastre, cugetarilornoastre, tempera-mentului nostru, a tuturor partilor care compunnature noastre, cacise schimba necontenit oudinsele. Na e acelas la mice virsta ;nu e ace-las la virsta unde sentimentele noastre stint de-licate si inferbantate ca si la virsta

undesuntreci si rationabile. Prin urmare, dace fiecare omare idealul seu propriu, dupe cum fiecare omare caracterul sea propriu si temperamental semiparticular, fare indoeala ce si fiecare tare, fiecareclimat are deasemenPa idealul seu, adeca'

felulseu particular de-a pricepe si de-a siarti frucao-sul, si in propesirea omeniril idealul nu e ace-las la deosebitele veacuri.Unele lucruri carepar frumoase oamenilor de astazi tin *eau fru-moase oamenilor din antichitate ;altele de sigurn'au pastrat pentru ochil

nostricaracteruldefrumusele ce se credea eh' au, In vechime. AsaIncat idealul poetic s'aschimbat,si e usordeInteles pentru ce.Crestinismul fare indoeala, a &cut in

ln-mea morale, dupe", cum a fault si in

organisa-tiunea societatilor, marl transformari. El a ridi-cat sufletele cetre idealul unei fericiri mai inaltesi mai curate, el a pus in lacul Zeilor oeon-ceptiune mai abstracts despre dumnezeire, elaimprestiat in lame uncle Wei filosofice pe careantichitatea abia le intervezuse, prin ochiul agera acelor mai vestiti cugetetori ;insfirsitCresti-nismul a merit orizontul in care se mince, senti-mentele si cugetarile noastre, si a deschis pentru

-- 5

om perspective netermurite, dincolo de marginilemateriel. Ajutat de influenta Celtid, pentru carea ]ucrat din toate puterile, Cre$tinismul a ince-put a pune din non pe femee in rangul ce i secuvine In societate, $i pe care lumea antics nnvoice a i-1 da pe deplin. Numal in timpul celuimai mare poet grec, a lui Homer, femeea

eraIntr'o conditiane socials analoagg en acea ee aca$tigat mai tarziu in veacurileposterioarelui

Christos.In adever, toate femeile din poemelelui Omer Iliada" §i rOdyssea°,Andromaca, Pe-nelopa, Elena $i alte figurl, au o maretie $ionobleta potrivite rangulul for in aceasta societateeroica $i necivilisata. Ele nu stint numai mume$i manci, insarcinate cu paza $i ingrijirea gospo-dariei ;ci duc o viata comuna cu barbatiilor,asculfa d'ntecele aedulut §i iau parte labanchetalgturea cu ei. Elena §i Andromaca nu inceteazAde-a lua parte la convorbirea $efilor $i a resboi-

nicilor ;in sfat stint ascultate. Femeea e socotitiidrept ceva, $i nimeni atunci n'ar fi Indr5znit sa

zica : n . ...Ce n'est rien, ,C'est une femme qui se noie" (La Fontaine).

In timpurile moderne, ca$i intimpurileomerice, femeea a ca$tigat egalitateafard.cuWhat'll ;$i dad. nu a c4tigat in totuLegaii-tatea de inteligenta,de putere reala, celputinegalitatea de demnitate, de virtute,de respect.nu sent drept &and zic egalitate, adeseorl amtrebui sa zicem superioritatea. Religiunea pune

6

pe femee egala barbatului, fiindc& sufletul el can-tareste tot atata cat sufletullug'. Amoral o panemal presus : ceeace o injosea in antichitate o ri-dia. in timpurile moderne.In veacul de mijloc, sub indoita influents aspiritulul cavaleresc $i a spiritululreligios,fe-meea fu scoasa din injosirea in care fntinutapans in area vreme, si lua in lume localstra-lueit ce l'a avut deatunoX.In al13-lea veac,ea fu obiectul unel adeverate adoyatiuni, si

a-moral are din acel moment un rol vedit in so-

cietatea cavalereasca :fiecare cavaler isl are damasa, fiecare dama cavalerul sal, care poarta eulo-rile darnel sale, semn misterios, cad deli e vezutde tote, e inteles numai de dinsa side dinsul.In sala castelului, in camera damelor nu se auzeavorbindu-se decal de resboiu si de amor. Acolose discutau probleme ca urmatoarea : Ce preferidin dou6 sau ca amoreaza sa moara sau sa ieain casatorie pe un altal ?"In cas de neinte-legere, chestiunea era dusa inaintea tribunalelorsau curtitor de amor.Aceste eurti gratioaseeras presidate de niste femee frumusele si

dra-galase, pricepute in ale literatureI, si ajutate decavaleri experti, un fel de jurisconsulVin ga-lanterie, call nu aveau cleat

glasconsultativ.Hotaririle date de acest sfat aveauputeredelege ; tine s'ar fi incercat sa se impotriveasca fortrecea drept tradator si cavaler mincinos.Idea-lul acestel soeietati erainbantitatirea barbatululprin femee.--L'amour, zice un Troubadour dinal 11-lea veac, Raimbaud de Vaqueiras.l'amourameliore les meilleurs, d'un lathe peut faire un

7 braves d'un malotru un homme gracieux et p

courtois.C'est le mieux de tout bien". Cu-vintele de mai sus exprima un mare adever. Esigur ea dititre toate fiintele earl traese pe langaom nici una nu are mai mare Were asupra luisi nu-1 intereseaza mai mutt decat femeea. OmulIneepe prin a 'fi simtitor la priveli, tea frumm-Int admira, se entusiasmeaza. Pe arma are tre-buinta ca fiinta ce el admira sa fie la Inaltimeasentimentelor sale :o iube,tefiindea e buna.Pentru dInsul aceasta fiinta e eurata, nevinovataprin urmare vrednica de-a fi respectata. Acelcare simte amoral {dna la acest grad, nu poiedaoare toate sentimentele cele mat delicate §icelemai duioase harazite de natura nearnalut ome-nese, adnairatiunea, entusiasmul, induicq traa

bunavointa ?Asa Inca mat ca s'ar putea zieeca acel care n'a idealisat eel mai delicata

ceamai para manifestare a specie! onvne;ti, adecafemeea, nu e in stare de-a idealisa vreoda.ta ceva.Dar pentru a reveni la deosebirea Intre an-tichitate ei not, nu trebue sa uitam ca robia eetearsa de malt de pe earta lame! civilisate. sanu ne miram deci ea idealul nostru poetic e cutotal deosebit de idealul celorvechi,nici

este superior.i tocmai in aceasta sta propaOrealiterilor ei a artelor, propa§ire ce-am fi In dreptsa tagaduim data ne am margini numal la corn-pararea formelor intre dinsele.Nu e nimicinantichitate care sa se apropie de idealul sublimdecal catevatragediiale hitShakespeare sau

Corneille;§i antichitatea n'a cunoscut deasemeneaamoral ce joaca un rol asa de mare In literaturasi

si oa-Igi 8 contirnporana, amoral care intareste inima,inteligenta Si misc5. Intr'un mod puternic ac-tivitatea nascocitoarea omului, amorul astfelcum l'a facut cunoscut societatilor moderRe noua

conditiune a femeel.Dintre toate formele artel, poesia e fat*" in-doeala cea mai perfecta.Ea are perspectivaculoarea ca Si pictura ; relieful 5i contururile casculptura ; frumusetea liniilormaretia pla-nurilor cai architectura ;camusica are me-

icele mai trainice.Uredem ca aceste sent indeajuns pentru adovedi admiratirtuea Si entusiasmul ce poesia in-

acelor card[ o iubesc.qi spirete pi pipi

STBDII DE LITERATURA FRANCES!

CORNEILLE

pIERRE Corneille, nascut la Rouen in 6 Junin

1606, era fiul unul avocat general in par-lamentul din Normandia. Muma sa, dintr'o fa-milie insemnatb.", se numia Marthe le Pesant deBoisguilbert. De timpuriuCorneille fu pus dotatil seu in colegiullesuitilor din Rouen ;aiciindcu studil stralucite,atragend luarea aminte aprofesorilor set prin cateva traduceri din poemulepic al poetului latin Lucanus, intitulat Phar-salia".$i Corneille 'Astra cea mai vie recuno-stinta, in tot cursul vietel, catra vechit sei pro-fesori. pupa ce esi din colegiu, se puse sa studiezedreptul. Pentru a se supune vointel parintilor

ditatea

sa,exteriorul seu ordinar sineingrijitpeste mAsura", manierele sale stangace, vorba saincurcath. si greoaie, caracterul sett tacut, si maipresus de toatespiritulseu inalt si caracterulsea drept, toate acestea erau protivnice cariereipentru care-1 menise parintii set'.Vezend ca nuface parte din barou decat pentru all da peI (ka-, , ..

10

fate. $i mai mult nedestoinicia sa in aceastape de altaparte genial seunecontenitnecajit de marele conceptiuni ale poesiel, se hoariparaseasca pentru totdeauna avocatura,$i sedada (poate contra vointei families sale)' trop siBuflet literatureidramatice.El veni la Parispentru a representa o cotnedie, intitulata Mite",intaia sa opera in 1629. Dada, una dupa alta,

Clitandre,laVeuve, la Galerie du Palais,laSuivante, la Place Royale, Si l' IllusionComique.Aceste piese, scrise in gustul timpului, care eraputin sever, dar mai couforme ratiunei, intr'unton mai potrivit si intr'unstil mai puternic $imai ingenios decat acel al autorilor contempo-rani, avura mult succes,fost priincioase luiCorneille, cad prinele 10 atraseprotectiuneaCardinalului de Richelieu, care-I primise in nu-meral colaboratorilor sei.Corneille'10 petrecumai toata visa la Rouen; nu se duse sa locueascala Paris decat cam pe la anul 1662,la verstade cincizeci Si $ase ani. In 1634, Corneille fa in-sarcinat de archiepisropul de Rouen sa celebrezein versuri latine$tt sosirea lui Ludovic al XIII-lea0 a lul Richelieu in Normandia, Cardinalul deRichelieu, incantat de complimentele sale,it pusesi pe dinsulincomisiunea celor cinci autori,

carorale dadea sa compuna piese deteatru.Ace0i secretary, sau mai bine colaboratori al set erauL'Estoile, Boisrobert,Colletet si Rotrou.Cardinalul iii Inchipuia ca face mare onoare lui Corneille, luandu-1pe dinsul al cincilea cola-borator. Richelieu platia bine pe poets; in schimb insa cereadela din01 o supunere la care puteara- mark sa §i pi at

cu gren sa se deprinda genial marelui Corneille.Din care mush' Cardinalul- ministru era mai pu-pa darnic catra Corneille decat catre

selconfrati.

In 1635, Corneille representa intaia sa tra-gedie, Med4e, imitate din Seneca. Aceasta pieshr6u nascocita, re'a scrisa., fare arta are cu toateacestea cateva versuri vrednicede Corneille.Poetul '10 gasise adeverata sa chiamare; in analurmator, el publics intaiasa capodopera, tragi-comedia le Cid", subiect imprumatat drameiispanole a Lai Gailhem de Castro.Genial seacrease tipul tragediei clasice francese. Poetul semarginise la legea celor trei unit4i. El strinsesela un loc, cu o arta minunata, toate evenimen-tele dramel sale, pentru a face sa reeasa acestescene insemnate, provocatiunea lui Rodrigue, po-vestirea betakes, convorbirile mi§catoare ale haRodrigue cu Chimdne, accusatianea lui Cid ina-intea regelaii pledoaria lui Din Dikqup. Sac-cesul acestel tragedii fu foarte mare.

Tout paris pour Chimene eut les yeux de Rodrig uea

Beau comme le Cid" deveni rapede un proverb.

Acest succes meritat Inspaimenta pe poe0ifavoritt cardinalului de Richelieu. Scuderi, careYn limbagial sea ingamfat zisese, pentru a laudape tenerul poet Normand, dupe intaiele sale co-

medii :le soleil est ley& disparaissezetoiles "nu voi sa mai recunoased soarele care se ureacu adeverat la cer,

ridicacontra hitCid "11 supwil pi 12 criticele cele mai Inverunate §i cele mai ne-

ghioabe :Alairet se Incerca prin pamfletesail'resbune tragedia sa Sophonisbe care incepea afi uitath. Richelieu 1nsu% fu gelos, §i constrinseAcademia francezh pe care o fundase de curandsa scrie critica piesei le Cid".Corneille nu primi de loc hothrirea Acade-mie, §i ha ..iel, Inteun mod naiv, partida ad-

miratorilor sei

.Je sais ce que je vaux,et crois ce qu'onm'en dit..."Facu mai mutt decht sa respunda cu aceastanobila Incredere In el Insu§ ,comprise noui ca-podopere. Acuzat eh despoae pe Ispanioli, el im-prumuta noua sa drama istoricului latin Tit-Liviu,§i lam Horace". Poetul §titi sa scoata dintr'osingura lupta, a Horatilor §i a Curiatilur, ma-teria une actiuni drarnatice In cinci acte. In a-ceasta tragedie, Corneille ne Introduce In mijlo-cul societhtei romane, li ne arata iubirea patrielmai presus de once sentiment duios din con-trastul caracterelor a doue femei Sabine §i Ca-mile, si a celor dol eroi Horace §i Curiace.Unul e mai aspru, celalalt mai simlitor.

Borace.

Albe vous a nomme, je ne vous connais plus".

Curiace.

,Je vous connais encore, et c'est ce qui me tue" Interesul se na§te deasemenea din rolul vred-nic de admirat al betrAnului Horace", tot atat 13

de eroic ca si betr&nul Don Diggue, mai incer-cat decat dinsul,punendu-se mai presus deorice. nenorocire. In acest betran e gramadita u-nitatea adev6rata a piesei, unitatea de simpatiedramatic& §i unitatea de induiopre.Patine luni dap& Horace" Corneille repre-sent& Cinna", cel mai frumos model de trage-die istoria, Vii, dup. Voltaire piesa cea mai per-fect& a poetulul normand. 0 simpla anecdota,gasita intr'un tractat al filosofului stoic latin Se-neca intitulat : De Clementia" fu pentru den§ulmateria unel marl tragedil.Insfir§it, in 1640, el represent& opera sa ceamai perfectg, cea mai inkcatoarecea mai su-

blime,Polyeucte't. Prietenil Jul Corneille, so-cietatea otelutul de Rambouillet", cArorapo-etul le citise piesa sa, nu credeau ca un aserne-ne subiect va reqi la teatru ;el it gasiau Areaserio tii prey intristktor.Posteritatea a judecataltmintrelea, §i inspiratiuneareligioas& care in-sullete§te tragediae tocmai aceeace a f&cutfie attit de admirata in toate timpurile. Caracte-rile sunt de-o frumusep rare,afar& poate dcaracterul guvernatoruluifoarte va-riate. Fiecare din ele represintatipul deosebite-lor clase ale societatel romane, in acest timp incare cre§tinismul cuceria sufletele cele mai no-bile si se lupta contra nestiintet maser poporului,a mi§eliei

politieilor§ia nepasririlfilosofilor.Stratonice" §i Severe"stint ni§te tipurl curioase de studiat din acest punct de vi-

dere. Niciodata Corneille nu compusese dialoguri mai frumoase,nu-§1 ridicase geniul sea la osi si si sit

Felix",

din spanioleste.Desi imitatA,poetul o tractasecu toate acestea cu foarte mare libertate; o scri-sese pentiu oamenil din timpul see. Le Menteur"e o in semnata comedie. Autorul glumeste cu multspirit si multa gingasie.Stilulpiesei e un stilvioiu si usor.Tabloul ce poetul ne da*.despreParis, nu e oare demn de "Moliere) 'I

Connaissez miEux Paris, puirque vows en parlez.

Paris est un grand lieu plein de marcbands meleS:

L'effet n'y repond pas toujours k rapparence :

On s'y laisse duper autant qu'en lieu de France ;

Et parmi taut d'esprits et polis et meilleurs,

II y croft des badauds autant et plus qu'ailleurs.

Dans la confusion que ce grand nombre apporte,

Il y viEnt de tons Hum des gens de toute sorte,

Et dans toute la France it est bien peu d'endroits

Dont it n'ait le rebut aussi bien que le choix.

Comme on s'y connait mal, chacun s'y met de mise

Et vaut communement autant comme it se prise.14 --- ---- 15

In scena in care Gt6ronte" teal mincino-

sului, dojene§te pe fiul seu nedemn, recunoa§temearns pe poetul tragic care a facut sa vorbeascape Don Diegue" §i pe betednul Horace" :

Geronte.

Dans la lttchete du vice oit je to voi,

Tu n'est plus gentilhomme, etant sorti de moi.

Moi ?

Dorante.

Ge'ronte.

Laisse-moi parler, toi de qui l'imposture

Souille honteusement ce don de la nature ;

Qui se dit gentilhomme et ment comme to fais,

Il ment comme il le dit, et ne le fat jamais.

Est-il vice plus bas ? Est-il tache plus noire,

Plus iudigne d'un hrmme eleve pour la gloire ?

Est-il quelque faiblesse, est-il quelque action

Dont un cceur vraiment noble ait plus d'aversion,

Puisqu'un seul dementi lui porte une infamie

Qu'I ne peut effacer s'il n'expose sa vie,

Et si dedans le sang il ne lave l'affront

Qu'un si honteux outrage imprime sur son front.

16 ouvrage vint les fixer. Le dialogue me

fit voircomment causaient les honnetes gens ;lagraceet l'esprit ; de Dorante m'apprirent qu'ilfallaittoujours choisir un hems de bonton ;le sang-froidavec lequelit&bite sesfaussetes me montra,comment it fallait etablir un caractere ;lasceneoil it oublie lui-meme le nom suppose qu'il s'est

donnem'eclaira stir labonne plaisanterie ;etcelle oil it est oblige de se battre par suite deses mensonges me prouva que toutes les come-dies ont besoin d'un but moral. Enfin,sans leMenteur", j'aurais sans doute fait quelques pieces

d'intrigue,I'Etourdi", le Depitamoureux" ;mais peat -etre n'aurais-je jamais fait le Misan-thrope".Embrassez-moi, respunde Boileau, voi-

la tin aveu qui vaut la meilleure comedic ". Boileauavea dreptate, dar trebuia sa sitnta modestia cucare Moliere marea peste masura recunwtinta ceel datorea lui Corneille, cam marele comic faceo prea frumoasa lauds despre piesa lui Corneille.Dupa aceasta excursiune in domeniul come-diei, Corneille intra in acel al tragediei cu Ro-dogune", ntleraclius", Don San che" §i ,Nicomede"(1646-1652). Acesta de pe urma piesa, una dincele mai originate ale lui Corneille, e deasemeneacel din urma succes teatral pen tru poet. Cadereapiesel Pertharite" care avii loc in 1653, it In-departa de teatru pen tru mai multi am. In urmase arata earn, cu Oedipea

§ipublics, pe randSertorius", in care seafla Incacatevascenefrumoase, Sophonisbe",Othon",,Agesilas",Attila", etc., nedemne de geniul seu.In epoca cand Corneille searata, pe scena

17 franceza, teatrul era sub influinta unor legs foartevechi, Si respectate din causa chiar a

vechimei]or. Regulilefilosofaluigrec Aristotel erau con-siderate de autorisi de public ca o autoritateIn arta dramatics ; si nu vorbesc numai de cu-noscutele reguli de tret unitag (regles des troisUnites : de temps de _lieu etd'action),dar de

toate preceptele date defilosofalgrec to Poetica"sa, si canii erau insuflate sau prinstudiareacelor mai frumoase opere grecesti, sau prin ob-servarea natures qi cunolsterea spiritului omenesc.\rorbind despre tragedie,Aristotel zises3 ca.ea trebue sa aiba de stop, punend pe scena

oacliune mare si personaje insemnate, a facesase nasca in not in cel mai mai mare grad spaima §i compatimirea ;si dup.' Aristotel top an recu.-

noscut spaima §i compettimirea ca mijloacele esen-liale ale tragediel. Rita pe scurt cum si prin ceause spaima (terror, la terreur) §i compdamirea(cornpassio, la compassion) suntconsiderate caizvoarele principale ale Interesului dramatic. Tea-trul e representarea vietel omenesti,si stim cacel vechi au pus cateodata zeii for pe scena, eaevul-traediu se interesa larepresentareascenelor

din viata lui Christos. Dar punerea zeilor pe scenaantics n'a avut decal un caracter episodic ;cat despre dramele Fratilor Pasiunet (drames des &o-res de la Passion), naivitatea lor, caracterul

forgrosolan, nelegatura lor, erau facute mai malt ainjosi idealul dumnezeirel decal a-I aria cu ma-retia cuvenita. Mijlooul de-a representa pe Dam-

nezeu pe scena, de a-I face sa vorbeasca.' Idea a-Lface. sa so coboare din inaltimea uncle ii pune fi-,

2 ---- 18 -- reste imaginatiunea oamenilor, era oare un ade- verat subject de tragedie ?Aceasta era deci o

incercare zadarnica ;si In veacurile mai laminatesi mai InvAtate trebuia sa" se lase deoparte ase-menca subiecte ce nici raliunea, nici stiinta, niciimaginatiunea nu ar putea Inggdui.Omul, adica natura morals e pentru cm cel

mai interesant dintre toate subiectele. natura dum-nezeeasca care-1 Invalueste din toate partile, darcare-I intrece prin nemarginirea sa, n'ar puteasA, fie pentru densul un obiect de inchipuire, nicide plricere ; natura fisica care ii e inferioara in-tereseaza stiinta dar nu e un izvor de elementedramatici, pentru ea nu are nicigandirenicivointa. Viata orneneasca e deci domeniul teatru-lui ; omul e adeveratul seu subject, sisingurulseu erou. Omul cu srabiciunile sale,cu micilesale pasiuni, cu capritiile sale e subiectul come-diel ; omul cu virtutile sale e subiectul

nesecat

al tragedies.Dar durerile omulul ca si crimelelui nu provin dec5t din luptele lui sau cu natura,sau cu ceilalti oameni, semenii luT

siadeseoridusmanii Jul, sau cu el Insus adeca cu pasiunilecars -1 necajesc si nu-1 lag in pace. De uncle re-sulfa trei grade, si ca sa zic

asa,treiizvoarede interes, deosebite. Lupta omulul contra natu-res, adeca contra reului fisic e de sigur un objectvrednic de interes; curioastem cu tolli prea multacest fel de rem pentru a nu compatimi la su-ferintele ce el ca'suneaza altora I

Aceasta comp6timire, intovarasita de spaima,e deci comuna tuturor oamenilor fara deosebire,dar nu e lipsita de egoism, cats are principiul

19 sec in sentimentul sau frira proprielornoastrenenorociri, si prin urmare nu e de ordinul

celmai inalt.Astfel P compatimirea ce ne inspirit'Ehiloctet suferind de rana sa, copii Medeeiuciside murna lor,Iphigenialui Auripid plangendviata ce i se rapeste in floarea verstei.Lupta omului contra omului e vrednica sa,ne inspire un sentiment mai mare si mai nobil:acesta e interesul care se aplica nu numai lup-telor intre indivizi, dar istoriei resboaelor ce na-tiunile au intre densele, sau la luptele natiunilor

contra obijduitorilor]or. Aicicompatimirea§iteroarea n'au acela§ carac,ter,pentrtica n'au a-celas principiu.Ele an punctul de purcedere inideea dreptatel si in impresiunea ce produce a-supra sufletulul omenesc tot ceeace intereseaza-omenirea : homo sum, et nihil humani a me a-lienum puto" zice poetul comic latinTerentius(sunt em, si nimic din ceea, ce e omenesc nu-mie strain).

Aceasta compatimire e deci-cue un ordin maiinalt decat cea de mai inainte, si in acelas timpindeobste mai putin simtita; trebueste un senti-ment nobil si o largime de spirit pentru a fi instare a o resimli. Astfel e compatimirea ce neinspira lupta Antigonei contra luT Cram in An-

tigona" lui Sophocle ;astfele compatimireaceinspira lupt'a Mariei Stuart contra Elizabethei indrama lui;Schiller ;astfele acea a lui Poruscontra lui Alexandra in Alexandre" de Racine.Insfirsit lupta omului contra Julinsus prezintaun obiect de interes cu totul moral, si mult maiinalt, dar deasemenea mai greu de inteles. Dar

20 --,

§i aici inca sunt grade de stabilit: salt lupta

eintre done sentimente care se contrarieaza untilpe altul ca in Andromaea" lui Earipid §i aluiRacine sau in Othello WI Schakespeare ; sau farepasiune §i sentimentele naturale cainElectra

lul Sophorle.Toata aceasta scars de sentimente omene§ti,daca, mi-e ertat a zice astfel, a fost cutrierata dedrama. Ridicandu-se incetul cu incetul dela pri-veli§tea reului fisic care neliniste§te twat, la a-ceea a reului moral,care schinjue§tesufletele,drama a produs toate felurile de teroare, §is'aadresat la orice soiu de cornpatimire. Cel vechiaveau chiar in teatrul for o conceptiune de un genparticular despre care n'am vorbit in enumerareade mai sus, §i care e lupta omului contra pu-terel ascunse §i neinvinsa a destinului: concep-iune foarte inalta, de un mare efectdramatic,0 astfel Ca interesul ce provoca, la cei vechi neatinge §ine mi§ca.'Inca astazT cand putin semai crede in puterea oarba a fatalitatei.Corneille e acela care nu zic ea a descope-rit un non element dramatic,cad exists inoarecare grad in teatrul antic, unde Aristotel nutpare a-1fi Wilms intr'un mod Kimura,darcare a §tiut sa se serveasca de acest element enatata stralucire, §i inte'un mod a§a de general,Meat el se deosebe§te prin aceasta de top' ceilalpautori tragicidin toatetimpurile §i dintoate

Odle.ie putin a zice ca se deosebe§te; aderverul e ca el se ridica la o inaltiime vrednica de,adnuirat, deasupra tuturor rivalilor sei. Acest ca-racter non al tragediei,e admiratiunea de§teptata

21

in cel mai inalt grad in sufletul spectatorilor prinrepresentarea mariril morale.Astfel cel vechi,cautand mai en seams, dupa cum zice

Aristo-tel, a face sa se nasca teroarea sau compatimi-rea, pusesera pe scena sau spectacolul lui Orest,resbunatorul tatalui seu si ucigasul mumei sale,urmArit de Turii, adeverali monstri infernali, la-comi de pedepsirea lui ;

sau Phi ?octet,suferindde-o boala ingrozitoare, facend sa resune stancileinsulei uncle se afla de strigatele selbatice, scoa-se, de durerea r nei, strigate ce lasau pe spec-tatori nesiguri intre spaima si compatimire ; sau

lnc5 Phedra, victims nenorocita prigonita de Venus,Phedra nenorocita

sicriminals totodata., &Inddovada prin suferintele si moartea sa despre pu-terea grozava si gelosia neimpaeata a zeilor. Desigur asemenea subieete erau in stare sa sguduelntr'un mod puternic sufletele, si dad, teroareasi mila erau in adever principalele izvoare

deemotiune dramatics, atunci trebue sa marturisiMca cel vechi an avut arta de-a le ridica la culmesi pe uua si pe alta. Dar trebue sa recunoastemin acelas timp ca asemenea spectacole erau totatat de puternice a destepta simturile casi amists inimile ;si ceeace remanea de gasit eraun izvor de emotiuni data nu mai vii,cel pu-tin mai inalte si mai pure.

OriginalitatealuiCorneille sta deci in a-,ceasta, ca &nail a luat de subiect, mai in toateoperile sale, zugravirea mariril morale, punend

tot interesul pe admiratiune. Prin aceasta Corneillenu e numai creatorul tragediei francese : e crea-'torul unui tip non si unit de tragedie, a

until' 22

gen cars e eel d'intal dintre Coate, si In care ela remas 'Ana astazi neimitabil.i In adever, ceplacere mai vieSimai nobila putem avea, lavederea marelor opere de arta, decat placerea ad-miratiunel ? Nu e numal cea mai buns placerece ele ne pot da, putem zice ca esingura pla-cere ce le cerem In general.Ce cautana oare inmuntii Carpati sau In Svitera data nu placereade-a admira natura ? Caci cred ca nu este o en-riozitate ascunsa si pasiunea criticei care ne in-deamna la aceasta. De ce care cite -odata impe-decam prietenii nostri sau de-a merge sa vizitezeo expositiune de pictura, daca nu am gasitinea opere frumoase, sau de-a merge la teatru savada o piesa pe care am grisit-o rea, sau a careiinterpretare nu ni s'a parut tocmai bunk ? Pentruce? Pentru ca nu cautAm, In adever, In operilede arta ca si In cele ale naturei, decht admiratiu-nea sau emotiunea ce results din privelistea fru-mosului ; ca orice opera care nu produce niciunuldin aceste done sentimente, e mediocra sau or-dinara, si nu merits sa ne ducem sa o vedemsau sa ne perdem timpul Pentru a o cunoaste.Daca ar fi altmintrelea, si data placerea criticelar fi tot atat de puternica Si de dorit ca si aceeaa admiratiunei, atunci am avea aceasi multamirea visita cele mg frumoase positiuni ale Svitereica si orice alit lard, si a vedea representandu-se le Cid" a lut Corneille ca mice alts tragediea lui Pradon.Nimic deci nu e mai legitim,pentruca nimic nu poate sa ne inalte sufletul sisa multameasca cele mai bune instincte ale na-turei noastre,--decat de-a cauta, chiar cu multa

23
ostenealh §i

in mijlocul grenta tilor,priveli;teafrumosului. Cand vorbim de admiratiune, nu in-telegem admiratiuneadininstinctcare nu edecat un fel de mirare negandith in fata atotce e mare §i minunat ;ci admiratiunea gandita,careli dd socoteala de originea §i de causa ad-rrnratiunei, care§tie intru chtva pentru ce eaexista, Si pe care reflexiunea o insufiete§te in bede-a o stinge.Aceasta din urnal admiratiune eun sentiment de care nu e vrednic on tine, sen-

timent ce face cinste inteligentel, ce inalta sufletul0-1 face mai nobil. A. fi simtitor la vederea fru-mosului, a fi mi§cat §i entusiasmatla vederealucrurilor frumoase e de sigur un merit §i in a-cela§ timp un izvor de bucurie ; dar ce plhceremai delicata.", ce izvor de bucuril alese§idemandrie legitinal, decat de-a descoperi obiecte deadmiratiune ce nu vede fiecare om, de-aintrhastfel in comunicare directa si mai strinsl, sauen natura sau cu marele genii ce stint onoareaomeniril, strabatand cu spiritul nostra in adan-cimile cugetarilor lor, sau ridicandn-ne la inalti-mea conceptiunilor for celor mai sublime IAceste reflectiuni asupra admiratiunei oredca suet la locul for ;ele suet cu atat mai po-trivite en cat admiratiunea e tounal, duo, cumam spus mai sus, principalul mijloc dramatic atJul Corneille, .i dintre toate sentimentele,acelala care el se adreseaza mai adese-ors[. Corneille,zice Boileau, ne chercha point, comme les anciens,h emouvoir la terreur et la piti6, mais a exciterdans l'ame des spectateurs, par la sublimity despensees et par la beaute des sentiments, un sen-

24
g, revolutiuneafacut5, de Corneille pescena francesa.

Toate persoaneleteatrului antic, afaradecateva exceptiuni, sunt invinse de durere sau depasiune, sau nimieite de fatalitate, chiar ca'nd aceste persoane sunt semizei adica mai mutt decalsimpli muritori ; toll eroii lui Corneillesi aid'nu sint exceptiuni,triumfeaza contra durerii,inving pasiunea, sint mai marl decat destinul, sicu toate acestea toll nu sint decal oameni, Horace

25
-col se pierde,

eroul crestin ridicandu-ne endensul in inalinrlele unde se ails nu ne mai lassalt sentiment decat despretul lucrurilor de pepament, silindu-ne sa-gustam cu densul entusias-

y,mul sperantelor ceresti.Niconthde e fara Indoeala, inteo stare vred-mica de interes:amenintatindrepturile sale

acela§ ochiu easi densul la niste dusmani pe care-ipretueste prea putin pentru ca sa se teams de ei ?Nu merits sa fie admirat acest vrednic discipul-al hit Annibal care, cu ironia Int muscatoare §imandra, infrunteaza, cu o fats senink toate pe-

ricoleletradarile, si nu e de loc inspaimeptatde puterea ingrozitoare a republicei romane, niclde nenorocitele comploturi ale fratelui sea ?CAci astfel e marea putere a lui Corneille.Fara sila si deodata ridicandu-se la culmea idea-ne duce cu densul c'un sbor asa de iute§i totodata asa de firesc, incat supusi puterelsentimentele si cugetarile celor mai insemnatepersoane alepiesei se par ca stint sentimentelesi eugetarile noastre.i actiunile for nu ne maipar ca intrec natura omeneasca.Caci,la urmaurmei, acesti erol stint, dupa cum am spus maisi ei tot oameni. Desi stint mai marl decalsi

si si lului, lui, -sus, 26

noi, stint cu toate acestea semenii si egalil nostri.De uncle vine si caracterul particular de admi-ratiune ce el ne insufla.Simtim ca virtutile loosunt omenesti, deli sublime ;nici Rodrigue, nicibetranul llorare §ifiul s6a,nici Auguste,nici

Pompee, nici Nicomede, nici insus1 Polyeucte, niciChimae, nici Emilie, nici Cornelie vaduva ma-relui Pornpee, nu_ stint decht barbati si femei casi noi toti. Poetul, care nu e decht un om a des-coperit in inima omeneasca,in inimafie-chruidin noi,in niste adainciminecercetate,izvoarede sublimitate si de eroism necunoscute de noiinsine. De aid' vine eh admirhnd creatiunile po-.etulul, admiram omenirea, omenirea astfel cumel a vezut-o si ne-a aratat-o ; de aice tot ceeace e adeverat sublim are aceasta de particular,chnd it ascultam,ca.'inalta sufletul si-1face Aaibh despre sine o opiniune mai inalth, umplhn-du-I de bucurie si nu stiu de ce nobila mandrie,ca si cum el ar fi fost acela care a produs lu-crurile ce numaT le-aauzit." (Longin :despre

Sublim).

Desi recunoastem in sentimentele acestor eroi,cari ne intrec si cu toate acestea ne sunt asema-nati, miscarile propriel noastre naturi, simtim omultamire de noi insine,o mhndria care se a-mestech la admiratiunea noastra, si care ne facesa fim simpatici si recunoscetori geniului chruia

11 datorim aceste sentimente.Pentru a face sa se nascti in noi niste im-presiuni asa de vii si asa de inalte, mijlocul in-trebuintat de Corneille e foarte simplu.

A. pro-duce cu niste mijloace simple efecteputernici, 27
acesta e, dupa cum §tim cu totii,

caracterulproprin al geniului. Corneille s'a pus mai presusde lupta omulul contra naturel §i a destinului,mai presus de lupta omulul contra ornului, maipresus de lupta pasiunilor intre ele, cautand in-teresul In lupta datoriel contra pasiunei. S'a pusmai sus Inca, ar fi drept de-a zice, eh el mai animicit lupta, eau-thud interesul in triumful da-toriei contra pasiunei, §i nu chiar contra pasiu-

nel,dar a sentimentelorcelor mai naturali §icelor mai generoase. Astfel toate persoanele stint

eroi;§i prin varietatea caracterelor §i a situa--tiunilor in care a pus aceste caractere, Corneillea reprezentat toate felurile de eroism.

Rodrigue §i Chinidne sent ni§te eroi cari jert-fesc eel mai curat §i cel mai legitim amor pen-tru respectul onoarei casnice; belranul Horace,fiul sea §i Curiace stint ni§te eroi carijertfescpentru patriotism amoral de familie;Polyeuctee un erou care jertfe§te pentru credirita religioas1tot ceeace e vrednic de-a asigura fericirea §i o-noarea vieteT pamente§ti; Pauline e o eroinh caredupa ce a jertflt total pentru datoria conjugala,

prime§te la sfir§it drept resplataharul dumnezeesc;Auguste e an erou care jertfe§te pentru clementasublima dorinta legitimade-a pedepsi pe trada-tori §i de-a asigura puterea sa ; Antiochus §i &-

Mucus, fiii Cleopatra' stint eroii amorulul fratern ;

Niconigde are, dach as putea zice a§a,

eroismul

ironiei §i al despretului.Eroi sent inch' §i ace§tidol tineri principl, Heraclius §i Martian, a carorna§tere nu e cunoscuta,§i cari prin un senti-

ment generos de prietenie voesc amendol sh treaca 28
quotesdbs_dbs4.pdfusesText_7

[PDF] les dangers du soleil exposé

[PDF] prévention solaire maternelle

[PDF] information sur les hirondelles

[PDF] hirondelle nourriture

[PDF] hirondelle rustique reproduction

[PDF] comment les hirondelles font leur nid

[PDF] hirondelle reproduction

[PDF] nid d'hirondelle porte bonheur

[PDF] hirondelle durée de vie

[PDF] nid hirondelle rustique

[PDF] les contemplations victor hugo pdf

[PDF] audacity raccourcis clavier

[PDF] raccourci archicad mac

[PDF] le mendiant victor hugo versification

[PDF] raccourci archicad 20 mac