[PDF] Evaluarea performanţelor umane prin prisma cunoştinţelor

spiritual coefficient Finally, the cunoştinţele şi inteligenţa individuală se cumulează în inteligenţă



Previous PDF Next PDF





EcoSoEn, Scientific Journal Economics, Social and - Ulim

de inteligență Keywords: intelligence, intelligence test, intelligence coefficient ce este coeficientul de inteligentă (IQ) si ce însemnătate are el, deoarece anume el este rezultatul









Evaluarea performanţelor umane prin prisma cunoştinţelor

spiritual coefficient Finally, the cunoştinţele şi inteligenţa individuală se cumulează în inteligenţă



[PDF] coffrage grimpant pdf

[PDF] coffrage grimpant principe

[PDF] coffrage tunnel batiment algerie

[PDF] cole doctorale sciences juridiques

[PDF] colegiul alexandru cel bun gura humorului

[PDF] colis bloqué en douane combien de temps

[PDF] colis bloqué en douane qui contacter maroc

[PDF] colissimo outre mer douane

[PDF] collecting bac t samples

[PDF] collection cdpl lycee

[PDF] collection galilée physique

[PDF] collection jaguar 2016

[PDF] collectivité territoriale décentralisée définition

[PDF] collectivité territoriale décentralisée madagascar pdf

[PDF] collectivités locales en tunisie

Management

Economia seria Management Anul VIII, Nr. 1, 2005 153

Evaluarea performanĠelor

umane prin prisma cunotinĠelor explicite i tacite

Prof. univ. dr. Marcel STOICA

Prof. univ. dr. Camelia RAğIU-SUCIU

Dr. med. Corina GRIGORIU

Rezumat

Articolul definete în antiteză

cunotinĠele explicite i cunotinĠele tacite (implicite), asigurându-se astfel o delimitare clară între cele două concepte. De asemenea, se precizează rolul acestor cunotinĠe în comunicarea

între persoane individuale sau între

firme (organiza

Ġii, societăĠi etc.).

PerformanĠa umană este apreciată

cu ajutorul coeficientului de inteligenĠă, coeficientului emoĠional i co eficientului spiritual. În final, sunt expuse posibilităĠile de estimare a influenĠei genetice asupra performanĠelor umane.

Abstract The explicit and tacit (implicit)

knowledge are defined by antithesis to obtain a clear delimitation between two concepts. It is emphasized the role of these knowledge in the communication between individuals and between firms (organizations, societies etc.).

The human performance is

appreciated with intelligence coefficient, emotional coefficient and spiritual coefficient. Finally, the estimation possibilities of the genetic influence on the human performance are presented.

Management

Anul VIII, Nr. 1, 2005 Economia seria Management 154

Utilizarea cunotinĠelor implicite (tacite)

i explicite în comunicare

Introducere

ajoritatea autorilor accept că întreprinderea este locul în care cuno tinĠele i inteligenĠa individuală se cumulează în inteligenĠă colectivă i creativă, în scopul satisfacerii obiectivelor propuse. Recent, autori care iau în consideraĠie tendinĠele manifestate în economia cunoaterii, consideră că analitii trebuie să studieze în special reĠelele, care sunt mai adecvate pentru dezvoltarea procesului de satisfacere a obiectivelor propuse, decât organizaĠiile tradiĠionale. M Indiferent că se pune accent pe întreprindere sau pe reĠea, analitii care descriu procesul de realizare a obiectivelor manageriale, vor utiliza două categorii de cuno tinĠe: explicite i implicite (tacite). CunotinĠele implicite sunt reprezentate de cunotinĠele fiecărui individ, au

caracter subiectiv i încorporează intuiĠia fiecăruia. Această formă de cunotinĠe

este foarte greu de formulat i transmis, deoarece este înmagazinată în cadrul fiecărei persoane (embodied knowledge). În cadrul procesului de transmitere a cunotinĠelor se recurge de multe ori la simulatoare demonstrative, folosindu-se în paralel i explicaĠii cu ajutorul limbajului natural i/sau convenĠional, oral, scris sau cu ajutorul gesturilor. Dacă discipolul dovedete capacitatea de a reproduce întocmai ceea ce i s-a demonstrat prin viu grai, în scris i prin gesturi, înseamnă că el i-a însuit pe deplin cunotinĠele explicite, dar nu este sigur că i-a însuit i cunotinĠele tacite care i- au fost transmise implicit i au un caracter subtil. Cuno tinĠele implicite se utilizează în educaĠie, în sensul că în cadrul familiei, copii preiau comportamentul părinĠilor fără a contientiza acest lucru. CunotinĠele explicite sunt prezentate în formă metodică, sistematică i articulată. Este înmagazinată în medii (disembodied knowledge) i poate fi preluată de mijloace de comunicare, transmisă, stocată (de exemplu, descrierea detaliată a unor procese, patente, organigrame, documente de calitate).

Management

Economia seria Management Anul VIII, Nr. 1, 2005 155

MulĠimea M

e a acestor cuno tinĠe poate fi cunoscută, dacă este util, în întregime. De asemenea, dacă se consideră necesar, se pot evalua costurile C e ale cuno tinĠelor explicite cu o precizie acceptabilă. Rolul cunotinĠelor tacite i explicite în comunicare Nonaka i Takeuchi au formulat ca fiind problema de bază a managementului cunotinĠelor trecerea de la cunotinĠe implicite la cele explicite, fiindcă numai astfel pot fi utile organizaĠiei. Ei au formulat cele patru modalităĠi de realizare/transformare a cunotinĠelor (vezi tabelul 1):

Realizare/transformare a cunotinĠelor

Tabel 1

Implicite Explicite

Socializare

Schimb între cunotinĠe trăite

Externalizare

Cuno tinĠe conceptuale iau natere prin codificare/documentare De la cuno tinĠe implicite la cele explicite

Internalizare

Cuno tinĠele sunt operaĠionalizate individual

Combinare

Cuno tinĠe sistemice prin adăugarea unor cunotinĠe cunoscute Trecerea de la ImplicitExplicit se realizează prin dialogul salariaĠilor, gândire colectivă i contientizarea cunotinĠelor.

Management

Anul VIII, Nr. 1, 2005 Economia seria Management 156
Spirala realizării cunotinĠelor în organizaĠie, postulată de Nonaka i Tacheuchi,

1995. (The knowledge creating company, Oxford University Press).

CunotinĠe

explicite

Dimensiune

epistemologică

Socializare

Internalizare

Externalizare

Individ Grupă

OrganizaĠie

CunotinĠe

implicite

Dimensiune

ontologică

Figura 1 Planul cunotinĠelor

Spirala pleacă de la individ care are anumite cunotinĠe, o anumită capacitate de observaĠie, înĠelegere i interpretare. Prin comunicarea cu membrii colectivului, el externalizează cunotinĠele. Pe de altă parte, el primete din experienĠa colectivului (internalizare). Prin acest schimb, dificil de evidenĠiat în mod direct, cresc cuno tinĠele la nivelul organizaĠiei.

Management

Economia seria Management Anul VIII, Nr. 1, 2005 157
După Nonaka i Takeuchi cunotinĠele se realizează de fapt prin respectarea următoarelor condiĠii: intenĠia o viziune clară, o formulare clară a obiectivelor, precizează modalitatea de cunotinĠe ce se pot construi i modul în care ele pot fi transformate pentru a fi folosite în acĠiunile manageriale; autonomie libertatea membrilor organizaĠiei de a folosi creativ ansele posibile în cadrul condiĠiilor date; instabilitate permanenta punere sub semnul întrebării i regândirea situaĠiilor de până acum; redundanĠă existenĠa unui număr mai mare de informaĠii decât cele necesare pentru rezolvarea problemelor operative. După părerea noastră, trebuie precizat că, temporar, la aceste patru condiĠii se adaugă încă două, i anume: incompatibilitate discordanĠa între cunotinĠele acumulate sau între experienĠa dobândită de membrii organizaĠiei; atenuarea discordanĠelor constatate efectuarea unor consultări minu Ġioase între membrii organizaĠiei sau cu experĠi externi, în scopul armonizării cunotinĠelor.

Aceste condi

Ġii au un pronunĠat caracter dinamic, ceea ce determină faptul

că procesul de învăĠare al organizaĠiei se efectuează "din mers". Riscul apariĠiei

unor decizii eronate este compensat de îmbogăĠirea experienĠei acumulate de colectivul de muncă.

Cele patru faze ale cunoaterii sunt:

în faza de socializare (schimb de cunotinĠe implicite) se produc cuno tinĠe trăite, de exemplu modele mentale sau abilităĠi tehnice; în faza externalizării cunotinĠelor (de la implicit la explicit) se produc aa-numitele cunotinĠe conceptuale - noi; în faza de combinare (a cunotinĠelor explicite) se constituie cuno tinĠele sistematice care se manifestă ca prototipuri, metode noi sau idei de noi afaceri; în faza de internalizare (de la explicit la implicit) se generează cuno tinĠele operaĠionale. În procesul de transformare al cunotinĠelor de la individ la colectiv i de la implicit la explicit, în cadrul organizaĠiei pot apare bariere structurale, respectiv

Management

Anul VIII, Nr. 1, 2005 Economia seria Management 158
motivaĠionale, ceea ce duce la o repartizare neuniformă a cunotinĠelor organizaĠiei.

Pe de alt

parte, cuno tinĠele existente pot fi inaccesibile la un anumit moment i un anumit loc. De i învăĠarea individuală este premiza perfecĠionării organizaĠiei, ea nu poate fi redusă doar la aceasta. Managementul cunoaterii trebuie să identifice patologia informaĠională sau de comunicare din organizaĠie, să o identifice, să o înlăture i să creeze condiĠiile pozitive de învăĠare, garantând accesibilitatea la cunoatere. Altfel spus, accesibilitatea la cunoatere depinde de emitentul de cunoatere, de receptorul cunoaterii, dar i de contextul în care are loc transferul de cuno tinĠe. În literatura anglo-saxonă (Peters T. J., 1994, The Tom Peters, seminar, New York, Vintage Books) faptul că cunotinĠele sunt accesibile în mod limitat într-o organizaĠie, a căpătat denumirea de stickiness (fundătură). Prin măsuri organizatorice, această informaĠie trebuie deblocată, fluidizată, astfel încât să devină accesibilă. În marile companii internaĠionale, s-a creat o reĠea de răspuns rapid ("On-call-consultant") care poate răspunde 24 de ore din 24 în termeni de specialitate. Factorul timp este, de asemenea, foarte important. În prezent, în foarte

multe firme, actualizarea informaĠiei durează foarte mult, ajungându-se la situaĠii în

care deciziile pentru "mâine" se fac pe baza informaĠiilor i a cunotinĠelor dobândite "alaltăieri". Cu toate că mijloacele electronice fac mult mai accesibil transferul de informaĠie i cunotinĠe, cunoaterea interpersonală i încrederea necesară interumană are un rol determinant. De aceea, recomandările actuale se referă la dezvoltarea de către marile organizaĠii a unor centre de cunoatere locale i globale, cu rol strategic. Pornind de la constatarea că valoarea financiară a unei afaceri a devenit diferită de valoarea sa de piaĠă, s-au încercat diferite definiĠii ale capitalului imaterial ( intangible assets

Management

Economia seria Management Anul VIII, Nr. 1, 2005 159

Speciali

tii sunt resursele primare de cunotinĠe ale unei organizaĠii, care îi pun cunotinĠele specializate la dispoziĠia conducerii care le coordonează în contextul bine definit al întreprinderii, pentru satisfacerea deplin

ă a cerinĠelor

clienĠilor. Ei sunt cei care realizează imaginea organizaĠiei i cei care influenĠează în mod evident satisfacĠia clientului. Specialitii au valoarea cunotinĠelor lor. De aceea, interesul lor permanent este să dobândească mereu noi cunotinĠe, să fie confruntaĠi cu noi probleme pentru a nu-i pierde valoarea într-un mediu competiĠional în continuă schimbare. ExperĠii se caracterizează prin cunoaterea profund a domeniului lor, contribuind la dezvoltarea acestuia. Ei agreează confruntarea cu problemele complexe, acceptă progresele din specialitatea lor, au nevoie de libertate în căutarea de noi soluĠii, apreciază locurile de muncă bine dotate i recunoaterea publică a realizărilor lor. ExperĠii nu agreează regulile care le îngrădesc libertatea, munca de rutină i birocraĠia. Schema cibernetică a dezvoltării cunotinĠelor implicite i explicite la nivel individual

Scurtă descriere a schemei cibernetice

În sistemul de formare a cunotinĠelor intervine starea emoĠională a individului, încă din etapa educaĠională (pregătire, instruire), care se poate manifesta prin înĠelegere/neînĠelegere, consideraĠie/lipsă de consideraĠie, armonie/conflict, contientizare/necontientizare etc. (faĠă de toate cunotinĠele noi dobândite). Dacă starea emoĠională depăete limita critică L cr evaluată cu ajutorul mulĠimilor subtile, atunci are loc o descărcare instinctuală bruscă i se formează cuno tinĠele implicite. În caz contrar, descărcarea se efectuează prin procesul de gândire, iar în memoria individului se formează cunotinĠe explicite. În ambele cazuri se efectueaz comparaĠii care permit evaluarea în evoluĠie a performanĠelor, i anume: coeficientul de inteligenĠă (IQ); coeficientul emoĠional (EQ); coeficientul spiritual (SQ).

Management

Anul VIII, Nr. 1, 2005 Economia seria Management 160
Nu Da Da Nu

CONTIINğA UNIVERSULUI

ALTE CONTIINğE DIN UNIVERS

CONTIENT SUBCONTIENT

SENTIMENTE / RESENTIMENTE

EMOğII

ÎNğELEGERE / NEÎNğELEGERE

CONSIDERAğIE / LIPSĂ DE CONSIDERAğIE

ARMONIE / CONFLICT

CONTIENTIZARE / NECONTIENTIZARE

DESCĂRCARE

PRIN

GÂNDIRE

DESCĂRCARE

BRUSCĂ

INSTINCTUALĂ:

STRIGĂTE,

PLÂNS,

GESTURI ETC.

CUNOTINğE

EXPLICITE

COMPARAğII,

EVALUĂRI

EVOLUğII,

PERFORMANğE

CUNOTINğE TACITE

(IMPLICITE)

COMPARAğII

APRECIERI

P > LCr

Emo

Ġie sub

limita critică

ContiinĠă individuală

Pregătire continuă

GENELE CREAğIEI

PENTRU ADAPTARE

LA MEDIU

Figura 2 Schema sistemului cibernetic al formării cunotinĠelor implicite i explicite la nivelul unei contiinĠe individuale

Management

Economia seria Management Anul VIII, Nr. 1, 2005 161

Fiecare dintre ace

ti coeficienĠi de evaluare a performanĠelor umane este dependent de factorii care influenĠează nivelul cunotinĠelor implicite i explicite. Ace ti factori permit atât delimitarea cunotinĠelor explicite de cele implicite, cât i o estimare a ponderii fiecăruia în volumul total de cunotinĠe acumulate de o anumită contiinĠă individuală. Evaluarea diferenĠei dintre cunotinĠele explicite i cunotinĠele implicite (tacite) În scopul evaluării diferenĠei dintre cunotinĠele explicite i cele implicite (tacite) este necesară stabilirea unui număr cât mai mare de criterii care le definesc. Pe cât posibil, se recomandă ca aceste criterii să fie în antiteză. Astfel, pentru a defini cuno tinĠele explicite, se pot considera următoarele criterii: EC 1 - posibilitatea de a le identifica (de a le stabili numele i conĠinutul); EC 2 - posibilitatea de a evalua efortul necesar obĠinerii i prelucrării acestora în scopuri practice; EC 3 - precizia delimit rii de cunotinĠele implicite/tacite; EC 4 - contientizarea utilizării cunotinĠelor explicite dobândite; EC 5 - perisabilitatea (efemeralitatea) cunotinĠelor explicite însuite; EC 6 - vioiciunea sistemului de transformare a cunotinĠelor explicite, recent însuite în abilităĠi. Pentru a caracteriza mai profund cunotinĠele explicite, este necesar a se lua în consideraĠie criteriile antitetice ale celor expuse mai sus, adică:

1EC imposibilitatea de a identifica sigur cunotinĠele explicite (conĠinut

i denumire);

2EC imposibilitatea de a evalua efortul necesar obĠinerii i prelucrării

acestora în scopuri practice;

3EC imprecizia delimitării de cunotinĠele tacite (implicite);

4EC incontientizarea utilizării cunotinĠelor explicite dobândite;

5EC perenitatea cunotinĠelor explicite însuite;

6EC încetinirea ritmului de transformare a cunotinĠelor explicite în

abilităĠi.

Management

Anul VIII, Nr. 1, 2005 Economia seria Management 162
Similar, cele două grupe de criterii sunt folosite pentru a caracteriza cuno tinĠele implicite (tacite).

Fie cunotinĠele C

i i criteriile EK j , EK h . Se ob

Ġine o matrice a gradelor de

apartenenĠă de forma:

Nr. crt.CunotinĠe Criterii pozitive EK

jCriterii antitetice h EK i C i ij ih Se calculează gradele de apartenenĠă globale i g , respectiv i g la proprietăĠile cunotinĠelor C i de a satisface criteriile de a fi explicite, respectiv de a satisface criteriile de a fi tacite. Se obĠin gradele de apartenenĠă globale ale cuno tinĠelor C i la proprietatea de a fi explicite, respectiv de a fi implicite (tacite), adică: ji gij j (1) respectiv h i gih h (2) unde: i reprezintă exponenĠii estimaĠi pentru început i mai târziu apreciaĠi

în mod experimental de către experĠi.

j h

Se poate ob

Ġine discrepanĠa între ponderea cunotinĠelor explicite i tacite, adică: ii ig ct g (3) volumul cunotinĠelor poate fi estimat cu ajutorul metodei prezentate la Congresul SIGEF, noiembrie 2004. Acest volum se poate defalca în raportul ii gg

Management

Economia seria Management Anul VIII, Nr. 1, 2005 163
PosibilităĠi de evaluare a performanĠelor umane pe baza schemei cibernetice a formării cunotinĠelor la nivelul unei contiinĠe individuale Folosind factorii prezentaĠi în figura 2, precum i criteriile de delimitare expuse la paragraful anterior, se pot estima performanĠele umane, pornind de la

coeficientul de inteligenĠă, completând cu factorii emoĠionali, iar în final cu cei de

spiritualitate (în special factorii de natură etică). De regulă, se folosete un sistem de puncte (P) care permite transformarea în grad de apartenenĠă. De exemplu, pentru coeficientul de inteligenĠă IQ, se poate ajunge la maxim un număr de puncte notat prin max max I PIQ Pentru individul i, gradul de apartenenĠă la inteligenĠa maximă este: max max I i iI PIQP (4) în care: = numărul de puncte acordat individului i la proprietatea de a avea cuno tinĠe la nivel de inteligenĠă maximă I i P = numărul de puncte pentru inteligenĠa maximă Imax P În cazul coeficientului de emoĠionalitate EQ, se introduc, pe lângă criteriile de inteligenĠă, i cele de emoĠionalitate, care nu permit calculul gradului de apartenenĠăquotesdbs_dbs18.pdfusesText_24