[PDF] [PDF] Memo: Fizica

[PDF] sinteze de bac

SINTEZE DE BACALAUREAT – ELECTRICITATE www manualdefizica ro 1 Forța este mărimea fizică vectorială egală cu produsul dintre masă și vectorul 

[PDF] Memo: Fizica

cu alte rezultate care caracterizează aceeaşi cantitate fizică, motiv pentru care descrierea unei cantităţi fizice se face prin două date: număr de măsură (x) şi 

[PDF] PROGRAMA DE EXAMEN

FIZICA are în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul şcolar PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FIZICĂ BACALAUREAT 2013, aprobată

[PDF] Sinteze de fizică

Energia mecanică este o mărime fizică scalară care exprimă capacitatea unui sistem repaus, teorie pe care H Hertz a extins-o apoi la corpurile în mişcare

[PDF] SINTEZE DE BACALAUREAT – MECANICA MECANICA

SINTEZE DE BACALAUREAT – MECANICA 1 MĂRIMI ȘI Forța este mărimea fizică vectorială egală cu produsul dintre masă și vectorul accelerație:

[PDF] NOŢIUNI TEORETICE DE FIZICĂ - eBacalaureatro

NOŢIUNI TEORETICE DE FIZICĂ - BACALAUREAT PROF MAN TIBERIU 2 1 MECANICA 1 1 CINEMATICA 1 1 1 VITEZA ŞI ACCELERAŢIA I VITEZA

[PDF] Examenul de bacalaureat național 2019 Proba E d) Fizică A

21 mar 2019 · Probă scrisă la Fizică 1 A Mecanică Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar Examenul de bacalaureat național 

[PDF] Carte: Fizica

caracterizează aceeaşi cantitate fizică, motiv pentru care descrierea unei cantităţi fizice se face prin două date: număr de măsură (x) şi unitate de măsură (ex

[PDF] fizik 1 ders notları ytü

[PDF] fizik 1 vektörler

[PDF] fizik 101 konu anlatımı

[PDF] fle ? visée professionnelle

[PDF] fle métiers exercices

[PDF] fleche courbe physique chimie

[PDF] flèche latex beamer

[PDF] fleuve niger

[PDF] fleuve senegal croisiere

[PDF] fleuves du togo

[PDF] flipbook facile a dessiner

[PDF] fln

[PDF] flocolene ou comblissimo

[PDF] floorball

[PDF] flore en ligne gratuite

Cuprins

Unităɒi de măsură i cantităɒi fizice

Cantit

ăɒi i unităɒi de măsură de bază .......................... 2

1. Îndrumător: conversia între u. m.

(unităĠi de măsură) de ordin diferit................................... 4 Cantităɒi fizice i unităɒi de măsură derivate .............. 5

2. Îndrumător: pentru definirea i conversia cantităĠilor

i u.m. derivate ................................................................. 5

I. Mecanică

I.1. Cinematică ........................................................... 9

3. Îndrumător: pentru determinarea traiectoriei ............. 10

I.1.1. Micarea lineară dreaptă ................................................. 13 a) Micarea dreaptă rectilinie uniformă ............................ 13 b) Micarea rectilinie dreaptă neuniformă ........................ 14 I.1.2. Micarea curbilinie ......................................................... 15 a) Aruncări ....................................................................... .. 15 a.1. Aruncare verticală .................................................. 15 a.2. Aruncare orizontală ............................................... 16 a.3. Aruncare sub un unghi .......................................... 17 b) Micarea circulară uniformă.......................................... 17

4. Îndrumător: pentru rezolvarea problemelor legate

de cinematică .................................................................. 19 I.2. Dinamică ........................................................... 24 I.2.1. Legile lui Newton ............................................................ 24 a) Prima lege a lui Newton (Principiul iner

ɒiei) ................. 24

b) A doua lege a lui Newton (Principiul fundamental) ...... 25 c) A treia lege a lui Newton (Principiul acɒiunii i reacɒiunii) ....................................................................... 26

I.2.2. Greutatea (For

ɒa gravitaɒională) .................................... 26 I.2.3. Forɒa de frecare .............................................................. 27 a) Forɒa de frecare statică sau de aderenɒă ........................ 27 b) For ɒa de frecare cinetică sau de alunecare ..................... 27 I.2.4. Descompunerea forɒelor; Panta ..................................... 28

5. Îndrumător: pentru descompunerea forĠelor

în cazul pantei ................................................................ 28

I.2.5. For

ɒa elastică, legea lui Hooke, forɒa de tensiune .......... 33

6. Îndrumător: probleme legate de forĠele elastice i de

tensiune ....................................................................... ... 35 I.2.6. Presiunea, presiunea hidrostatică .................................. 38 I.2.7. Impulsul i teorema impulsului ..................................... 38

7. Îndrumător: pentru aplicarea corectă a conservării

impulsului în probleme .................................................. 39 I.2.8. Forɒe inerɒiale ................................................................ 42 I.2.9. Forɒa centripetală i centrifugală ................................... 42 I.2.10. Legea atracɒiei universale ............................................. 43 I.2.11. Legea lui Arhimede ....................................................... 44 I.3. Statică ................................................................ 45 I.3.1. Statica punctului material .............................................. 45 I.3.2. Condiɒiile de echilibru pentru corpul rigid .................... 45 I.3.3. Centrul de greutate, situaɒii de echilibru ....................... 47

8. Îndrumător: pentru stabilirea condiĠiilor de echilibru 48

I.4. Muncă mecanică i energie ................................ 51 I.4.1. Munca mecanică (Lucrul mecanic) ................................. 51 I.4.2. Puterea ........................................................................ ... 52 I.4.3. Energia ........................................................................ ... 53 a) Energia potenɒială ......................................................... 53 a1) Energia potenɒială gravitaɒională .......................... 53 a1) Energia potenɒială în resort ................................... 54 b) Energia cinetică ............................................................. 54 I.4.4. Teorema lucrului mecanic i conservarea energiei ....... 55 b) Conservarea energiei ..................................................... 55

9. Îndrumător: pentru aplicarea lucrului mecanic i

conservarea energiei ...................................................... 56

II. Termodinamică

II.1. Noɒiuni de bază a termodinamicii ..................... 62 II.2. Principiul 0 al termodinamici ........................... 65 II.3. Calorimetria ..................................................... 66

10. Îndrumător: pentru utilizarea calorimetrului i

rezolvarea problemelor calorimetrice ............................ 67 II.4. Primul principiu al termodinamicii .................. 72 II.5. Gazul ideal ........................................................ 75 II.5.1. Ecuaɒie de stare a gazului ideal ...................................... 75 II.5.2. Transformările gazului ideal ......................................... 77

11. Îndrumător: pentru transformările gazului ideal ...... 84

II.6. Tranziɒii de fază ................................................ 90 II.6.1. Topirea i solidificarea ................................................. 90 II. 6.2. Fierbere, vaporizare i condensare .............................. 91 II.6.3. Sublimare i desublimare.............................................. 92 II.7. Mainile termice, frigorifice i pompe de căldură .. 92 II.7.1. Motorul Otto (motorul de benzină) ............................... 95 II.7.2. Motorul diesel ...............................................................96 II.8. Al doilea principiu al termodinamicii ............... 97

12. Îndrumător: Pentru determinarea randamentelor

mainilor termice ............................................................ 99

III. Electricitate

III.1. Starea electrică a materiei. Sarcina electrică . 104 III.2. Curentul electric ........................................... 105 Conservarea sarcinii electrice .................................... 107 Potenɒialul electric ..................................................... 108

13. Îndrumător: pentru notarea corectă a elementelor din

circuite electrice i schiĠarea corectă a acestuia ........... 109 III.3 Legea lui Ohm. Rezistenɒa electrică ................. 112 III.3.1. Legea lui Ohm pe o secɒiune a circuitului electric ...... 112 III.3.2. Legea lui Ohm pentru întregul circuit ....................... 113

14. Îndrumător: pentru aplicarea legii lui Ohm............ 114

III.4. Legile lui Kirchoff .......................................... 119 III.4.1. Prima lege a lui Kirchoff............................................. 120

III.4.2. A doua lege

a lui Kirchoff ........................................... 120 III.5. Legarea rezistenɒelor ..................................... 121 III.5.1. Legarea în seria a rezistenɒelor ................................... 121 III.5.2. Legarea în paralel a rezistenɒelor ............................... 122 III.6. Legarea surselor de tensiune ........................ 122 III.6.1. Legarea surselor în serie ............................................. 123 III.6.2. Legarea paralelă a surselor ........................................ 123

15. Îndrumător: pentru rezolvarea reĠelelor electrice .. 124

III.7. Energia i puterea electrică ........................... 130

16. Îndrumător: Pentru calcularea puterii electrice i a

randamentului .............................................................. 132

IV. Optica

IV.1. Optica geometrică .......................................... 138 IV.1.1. Principiile opticii geometrice...................................... 138

IV.1.2. Propagarea luminii (legile de baz

ale opticii geometrice) ....................................................................... ..... 140 IV.1.3. Reflexia luminii ........................................................... 141 IV.1.4. Refracɒia luminii .........................................................142 IV.1.5. Formarea imaginii ...................................................... 144 a) Oglindă plană .............................................................. 144 b) Imagistica lentilelor subɒiri .......................................... 147 Imagistica lentilelor convergente ............................... 153 Imagistica lentilelor divergente .................................. 157 Moduri de formare a imaginilor în cazul lentilelor divergente .................................................................. 160 Modul de proiecɒie a lentilelor subɒiri ....................... 160 Legea distanɒei focale ................................................. 161 Sisteme de lentile ........................................................ 161

17. Îndrumător: pentru refracĠie, reflexie i proiectarea

imaginilor. .................................................................... 162 IV.2. Optica ondulatorie ......................................... 169 IV.2.1. Experimentul lui Young cu două fante ...................... 169 IV.3. Optica fotonică ................................................ 171

1 Unităɒi de măsură

i cantităɒi fizice Fenomenele naturii sunt dirijate în întregime de legile generale ale fizicii. Pentru descrierea calitativ cât i cantitativă a aces- tora este necesară definirea unor cantităɒi fizice măsurabile. În concordanɒă cu definiɒia cantităɒilor fizice, ele trebuie să fie măsurabile într-un mod evident, astfel încât diferitele metode de măsurare pentru aceeai cantitate să aibă rezultat identic. Ca exemplu ar fi anecdota despre Heisenberg în care se pot afla diferite metode corecte de stabilirea în lɒimii unui turn. Scopul măsurătorii este obɒinerea unor rezultate comparabile cu alte rezultate care caracterizează aceeai cantitate fizică, motiv pentru care descrierea unei cantit

ăɒi fizice se face prin

două date: număr de măsură (x) i unitate de măsură (ex.: kg). Num rul de măsură reprezintă multiplul unităɒii de măsură care alcătuiete cantitatea fizică. Evident, că i în cazul în care avem de a face cu 100 kg de produs sau 100 t (tonă) de produs. Men

ɒion

m: nu fiecare cantitate fizică are unitate de măsură. Exemplu: indicele de refracɒie a luminii care se descrie prin folosirea unui num r: 21
32
etc. Aceasta are loc când cantitatea fizică respectivă poate fi descrisă prin propor- ɒionalitatea a două cantităɒi fizice cu aceeai unitate de măsură.

Întrucât indicele de refracɒie este:

21
vvn unde v1 i v2 sunt viteze. Fie v 1=10 8 sm i v1=8·10 8 sm , în acest caz indicele de 2 refracɒie este 31

10310188

2 1 smsm v vn, deci cantitatea fizică nu are unitate de măsură, ea este adimensională. În România se folosete sistemul internaɒional de măsură, care se noteaz

ă astfel:

,1kgm SI

înseamnă că unitatea de măsură

pentru masă este 1kg. O altă descriere ar fi: .1kgm SI

Cantit

ăɒile fizice au notaɒii general acceptate dar pentru fiecare cantitate există mai multe variante de notaɒie, chiar i noi putem folosi un sistem propriu de notaɒie dacă acesta este definit la momentul potrivit. Cantităɒi i unităɒi de măsură de bază În sistemul internaɒional de măsură există apte cantităɒi, respectiv unit ăɒi de măsură de bază i două complementare, din care derivă cantităɒile i unităɒile de măsură respective.

Tabel 1.

Cantitate de bază Notaɒie Unitate de

măsură Nota

ɒie

lungime l metru m masă m kilogram kg timp t secundă s temperatură T, t kelvin K cantitate molară v, n mol mol intensitatea curentului electric I amper A intensitatea luminoasă I kandela cd

Cantitate complementară

unghi radian rad unghi solid steradian sr 3

Pentru descrierea cantit

ăɒilor de măsură de ordine diferite

folosim multipli de 10 cu exponent negativ sau pozitiv precum i diferite semne pentru multiplii sau submultiplii unităɒilor de măsură. Dacă vorbim despre distanɒe între localităɒi folosim kilometrul (km), pe când la distanɒe atomice, de exemplu mărimea atomului folosim femtometrul (fm).

Tabel 2.

Denumire Notaɒie Ordin de măsură

tera T 10 12 giga G 10 9 mega M 10 6 kilo k 10 3 hekto h 10 2 deka da(dk) 10 10 0 =1 deci d 10 -1 centi c 10 -2 mili m 10 -3 micro 10 -6 nano n 10 -9 pico p 10 -12 femto f 10 -15 atto a 10 -18

62 II. Termodinamică

Termodinamica este tiinɒa care studiază starea termică a corpurilor i modificarea acesteia. Temodinamica clasică determină in mod empiric caracteristicile macroscopice a unui sistem. Cantităɒile macroscopice a unui material sunt determinate de structura microscopica a acestuia, micarea dezordonată a particulelor i interacɒiunea acestora.

II.1. Noɒiuni de bază a

termodinamicii

Cea mai mic

divizie a unui material care conservă proprietăɒile chimice ale acestuia se numete moleculă. Descompunerea moleculelor rezultă în atomi care pot fi produse din acetia prin metode chimice. Legea lui Avogadro: gaze cu acelai volum, aflate la aceeai presiune cu aceeai temperatura conɒin acelai număr de molecule indiferent de natura acestora.

Cantitatea de substan

ɒă este măsurată în mol-I, un mol este masa molară a unui sistem care conɒine un număr de particule elementare (atomi sau molecule) egală cu numărul atomilor din 0.12kg 12

C. Acest număr este aproximativ 6.023 x 10

26
Nota

ɒie:

v

Unitate de măsură:

mol SI 1 63

Observa

ɒie: numărul corespunzător acestui număr de molecule este numărul lui Avogadro

NA=6.023·10

26
molecule/kmol sau

NA=6,023·10

23
molecule/mol. Masa unei cantităɒi molare de un mol este numită masa molară. Nota

ɒie:

Unitate de măsură:

molkg SI 1

Formulă:

AAA Nm Masa moleculară relativă a unei molecule dintr-o substanɒă este numărul care arată de câte ori masa acesteia este mai mare ca 1/12 masa a unui atom 12 C Nota

ɒie:

r

Formulă:

CA r mm A A m - masa moleculei m C - masa 12 C

Unitate de măsură:

1 SIr (adimensional) Masa unitară este egală 1/12 din masa unei atom 12 C. Nota

ɒie: u

Formulă:

kgmu c27

1066,112

Unitate de măsură:

kgu SI 1

Observa

ɒie: masa unui atom

12

C este egală cu 12u.

Volumul molar este volumul unui

kmol de gaz oarecare 64
Nota

ɒie:

V

Formulă:

30

41,22mV

0

V - volumul molar a gazului ideal

Unitate de măsură:

3 1mV SI Un sistem macroscopic este un sistem termodinamic care con ɒine particule elementare de un număr multiplu a num ărului Avogardo. Parametrii termodinamici sunt cantităɒi fizice care descriu în mod direct sistemul termodinamic i sunt măsurabili (ex. temperatura, presiunea, volumul...). Starea unui sistem definit de aceti parametrii se numete stare termodinamică. Sistemul termodinamic se află în echilibru dacă parametrii care îl caracterizează nu se modifică în timp. Dacă există o modificare a acestor parametrii atunci vorbim despre unquotesdbs_dbs6.pdfusesText_11