[PDF] biologie 5 8



Previous PDF Next PDF







Biology For Dummies, 2nd Edition

n 2nd Edition spine= 7680” Apps There’s a Dummies App for This and That With more than 200 million books in print and over 1,600 unique titles, Dummies is a global leader in how-to information



biologie 5 8

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 8 4 Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei Competenţe specifice Con ţinuturi 4 1 Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare - Medii de viaţă Diversitatea în lumea plantelor - Laboratorul de biologie



BIOLOGIE - govmd

Biologie : Curriculum naţional : Clasele 6-9 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Minis-terul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova ; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Mariana Goraș ; grupul de lucru: Nina Bîrnaz (coordonator) [et al ] – Chişinău : Lyceum, 2020



Biologie - Clasa 6 - Caiet - Claudia Ciceu

Biologie Caiet de tucru pentru clasa a VI-a 9 : conju nctiv fi Completeazd schema de maijos: a a a a a a a senzo ria I a Su nt boqat vascularizate;



Zusammenfassung Biologie Evolution - Marcus Reid

Zusammenfassung – Biologie – Evolution 3 S e i t e Tim Forster 3B 12 06 2011 Homologiekriterien kennen und an Beispielen erläutern können Kriterium der Lage Strukturen sind dann homolog, wenn sie trotz unterschiedlicher Ausprägung in Gestalt und Anzahl in einem vergleichbaren System stets die gleiche Lagebeziehung



Probleme rezolvate - 5

Rujoi Raul© Biologie-Bacalaureat Calculaţi capacitatea pulmonară totală şi numărul de minute necesare pentru a epuiza aerul dintr-un recipient cu o capacitatea de 5l, când se respiră normal, ştiind că:



Abitur-Wissen - Biologie - Ökologie

Die Ökologie ist die Teildisziplin der Biologie, die sich mit den Wechselwirkungen zwischen Organismen und ihrer Umwelt beschäftigt Die auf diesem Gebiet gewonne-nen wissenschaftlichen Erkenntnisse helfen uns dabei, die Auswirkungen des menschli-chen Handelns auf die Natur besser zu verstehen und negative Folgen zu minimieren



Techniques de biologie moléculaire, génie génétique et

principe général Limiter la présentation des techniques de biologie moléculaire (PCR et Blots) aux principes généraux Introduction Les techniques de biologie moléculaire regroupent, au sens le plus large, l’ensemble des techniques permettant l’étude et la manipulation des molécules biologiques



Klausuren Gymnasium - Biologie Oberstufe

Klausuren Biologie Klausur 8: Stoffwechsel (Bearbeitungszeit: 90 min) Die Wirkungsweise von Enzymen Punkte Enzyme sind Lipide / Proteine, die durch eine Bindung an das Substrat /Co-enzym die Aktivierungsenergie, welche für die Umsetzung des Substratmo-leküls benötigt wird, so verringern, dass die kinetische Energie des Aktiven Zentrums



CHAPITRE 1 : SOI ET NON SOI I - AlloSchool

II Soi et non soi : 1 Qu’est-ce que c’est ? 2 Antigène et déterminant antigénique (Doc 5 ) Un antigène (Ag) est toute molécule susceptible d’être reconnue comme étrangère à

[PDF] osé restaurant

[PDF] ose entreprise

[PDF] sujet d'invention therese raquin

[PDF] fiche de lecture therese raquin gratuite

[PDF] termes militaires français anglais

[PDF] telecharger dictionnaire francais arabe gratuit rar

[PDF] vocabulaire francais traduit en arabe pdf

[PDF] telecharger dictionnaire scientifique français arabe gratuit pour pc

[PDF] dictionnaire scientifique français arabe pdf

[PDF] communication non verbale exercices corrigés

[PDF] jeux sur la communication

[PDF] jeux communication non verbale

[PDF] exercices de communication interpersonnelle

[PDF] exercice de communication en groupe

[PDF] exercice de communication pdf

Anexa nr ....... la ordinul ministrului educaĠiei, cercetării i inovării nr ........ /..............

MINISTERUL EDUCAğIEI, CERCETĂRII I INOVĂRII

PROGRAME COLARE

BIOLOGIE

CLASELE a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a

Aprobată prin ordin al ministrului

Nr._______/__________

Bucureti, 2009

Biologie, clasele a V-a ņ a VIII-aȱ

NOTĂ DE PREZENTARE

Actuala programă colară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare

curriculară centrat pe obiective - elaborat i implementat în sistemul românesc de învăĠământ la mijlocul

anilor '90 - la modelul centrat pe competenĠe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este

determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza actualizarea formatului i unitatea concepĠiei

programelor colare la nivelul învăĠământului gimnazial, iar pe de altă parte, acest demers asigură

acordarea cu dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite i evaluabile ale învăĠării.

În acest sens, Recomandarea Parlamentului European i a Consiliului Uniunii Europene privind

competenĠele cheie din perspectiva învăĠării pe parcursul întregii vieĠi (2006/962/EC) conturează, pentru

absolvenĠii învăĠământului obligatoriu, un "profil de formare european" structurat pe opt domenii de

competenĠe cheie: - comunicare în limba maternă; - comunicare în limbi străine; - competenĠe în matematică i competenĠe de bază în tiinĠe i tehnologii; - competenĠe în utilizarea noilor tehnologii informaĠionale i de comunicaĠie; - a învăĠa să înveĠi; - iniĠiativă i antreprenoriat; - sensibilizare culturală i exprimare artistică; - competenĠe sociale i civice.

CompetenĠele sunt definite ca ansambluri de cunotinĠe, deprinderi i atitudini care urmează să fie

formate până la finele colarităĠii obligatorii, necesare fiecărui individ pentru împlinire i dezvoltare

personală, pentru cetăĠenie activă, pentru incluziune socială i pentru angajare pe piaĠa muncii.

Structurarea acestor competenĠe cheie se realizează la intersecĠia mai multor paradigme educaĠionale i

vizează atât unele domenii "academice", cât i aspecte inter- i transdisciplinare, metacognitive, realizabile

prin contribuĠia mai multor arii curriculare.

Un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenĠă semnificaĠia

unui "organizator", în relaĠie cu care sunt stabilite finalităĠile învăĠării, sunt selectate conĠinuturile

specifice i sunt organizate strategiile de predare-învăĠare-evaluare. În acest sens, actuala programă colară

a urmărit valorizarea cadrului european al competenĠelor cheie la următoarele niveluri: formularea

competenĠelor generale i selectarea seturilor de valori i atitudini; organizarea elementelor de conĠinut i

corelarea acestora cu competenĠele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.

Programa colară pentru disciplina biologie vizează, cu prioritate, valorizarea competenĠei cheie

"competenĠe în matematică i competenĠe de bază în tiinĠe i tehnologii", care se adresează direct

domeniului specific de cunoatere, i indirect, valorizarea altor competenĠe cheie: a învăĠa să înveĠi,

competenĠe în utilizarea noilor tehnologii informaĠionale i de comunicaĠie, competenĠe sociale i civice,

comunicare în limba maternă, iniĠiativă i antreprenoriat, sensibilizare culturală i exprimare artistică.

Astfel, se asigură transferabilitatea competenĠelor cheie, prin deschiderea către abordări inter- i

transdisciplinare în interiorul ariei curriculare "Matematică i tiinĠe ale naturii" i cu celelalte discipline

de studiu. Prezentul document conĠine programele colare de BIOLOGIE pentru clasele a V-a, a VI-a,

a VII-a, a VIII-a i se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu.

Programa colară este parte componentă a curriculumului naĠional. Aceasta reprezintă

documentul colar de tip reglator - instrument de lucru al profesorului - care stabilete, pentru fiecare

disciplină, oferta educaĠională care urmează să fie realizată în bugetul de timp alocat pentru un parcurs

colar determinat, în conformitate cu statutul i locul disciplinei în planul-cadru de învăĠământ.

Biologie, clasele a V-a ņ a VIII-aȱ

Programele colare pentru învăĠământul gimnazial au următoarele componente:

• notă de prezentare

• competenĠe generale

• valori i atitudini

• competenĠe specifice i conĠinuturi

• sugestii metodologice

Nota de prezentare a programei colare descrie parcursul disciplinei de studiu, argumentează

structura didactică adoptată i sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct de

vedere al finalităĠilor studierii disciplinei respective.

CompetenĠele generale se definesc pentru fiecare disciplină de studiu i se formează pe durata

învăĠământului preuniversitar. Acestea au un grad ridicat de generalitate i complexitate.

Valorile i atitudinile orientează dimensiunile axiologică i afectiv-atitudinală aferente formării

personalităĠii elevului din perspectiva fiecărei discipline. Realizarea lor concretă derivă din activitatea

didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia.

CompetenĠele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu, sunt deduse din competenĠele

generale i sunt etape în formarea acestora.

ConĠinuturile învăĠării sunt mijloace prin care se urmărete atingerea competenĠelor generale i specifice

propuse. UnităĠile de conĠinut sunt organizate tematic.

Sugestiile metodologice propun modalităĠi de organizare a procesului de predare-învăĠare-evaluare.

Pentru formarea competenĠelor specifice pot fi organizate diferite tipuri de activităĠi de învăĠare.

Exemplele de activităĠi de învăĠare sunt construite astfel încât să pornească de la experienĠa concretă a

elevului i să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăĠare.

Curriculumul de biologie pentru gimnaziu a fost elaborat în conformitate cu competenĠele generale

ale predării-învăĠării biologiei în coală i ilustrează o nouă concepĠie privind predarea biologiei în

gimnaziu, care a avut în vedere:

- orientarea opĠiunilor didactice către strategii de pregătire a elevilor care să permită formarea unei

personalităĠi autonome i creative;

- formarea unei culturi generale în domeniu, cu elemente aplicative, care să permită o pregătire

colară pentru viaĠa activă (profesională, socială, familială) postcolară;

- orientarea i structurarea tematicii astfel încât să permită reducerea supraîncărcării elevilor i

eliminarea informaĠiilor nesemnificative i inutile pentru viaĠa cotidiană a viitorului cetăĠean.

Orientarea tematicii curriculumului spre:

dezvoltarea capacităĠilor de investigaĠie tiinĠifică; folosirea unor metode i tehnici de lucru specifice biologiei; integrarea cunotinĠelor în experienĠa de viaĠă a elevilor;

aplicarea cunotinĠelor însuite în rezolvarea unor situaĠii-problemă i luarea unor decizii;

formarea unor deprinderi de muncă intelectuală i productivă; stimularea motivaĠiei pentru protecĠia naturii i valorizarea acesteia în formarea unor convingeri i competenĠe ecologice adecvate pentru antrenarea elevilor în activităĠi de ocrotire a mediului înconjurător;

utilizarea cunotinĠelor însuite în sensul păstrării sănătăĠii individuale i colective.

- realizarea competenĠelor implicate în formarea de capacităĠi i atitudini (capacităĠi cognitive, de

comunicare, de echilibru personal i afectiv, de acĠiune i inserĠie socială);

- nevoile de învăĠare ale elevilor de gimnaziu, fiind adecvat vârstei i nivelului de pregătire ale

elevilor. În acest sens, curriculumul recomandă utilizarea unor forme variate de organizare a lecĠiei în clasă, în laborator sau în natură;

- organizarea în structuri flexibile pentru a fi util, atât pentru autorii de manuale, cât i pentru

profesori.

Biologie, clasele a V-a ņ a VIII-aȱ

Programa cuprinde curriculumul-nucleu, corespunzător trunchiului comun obligatoriu de o oră pe

săptămână; extinderile notate cu asterisc se vor parcurge în cazul în care biologia va fi parcursă în două

ore pe săptămână (la decizia colii).

Lucrările practice sunt obligatorii, fiind realizate integrat în lecĠii sau ca lecĠii de sine stătătoare.

Programele colare sunt construite astfel încât să nu îngrădească, prin concepĠie sau mod de

redactare, libertatea profesorului de a alege succesiunea temelor i metodele pe care le consideră cele mai

adecvate.

Criteriul de asigurare a calităĠii actului de predare-învăĠare-evaluare este reprezentat de realizarea

competenĠelor specifice, la sfâritul fiecărui an, precum i de atingerea competenĠelor generale, la sfâritul

învăĠământului gimnazial.

Proiectarea activităĠii didactice, elaborarea manualelor colare alternative este bine să fie

precedate de lecturarea integrală a programei colare i de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul

programei, fiecărei competenĠe generale îi sunt asociate competenĠe specifice; atingerea competenĠelor

specifice se realizează cu ajutorul conĠinuturilor. Strategiile de lucru propuse trebuie să Ġină seama de

experienĠa elevilor la această vârstă i să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Biologie, clasele a V-a ņ a VIII-aȱ

COMPETENğE GENERALE

1. Receptarea informaĠiilor despre lumea vie

2. Explorarea sistemelor biologice

3. Utilizarea i construirea de modele i algoritmi în scopul demonstrării principiilor

lumii vii

4. Comunicarea orală i scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

5. Transferarea i integrarea cunotinĠelor i a metodelor de lucru specifice biologiei în

contexte noi

VALORI I ATITUDINI

• Interes pentru realizările i descoperirile din domeniul tiinĠelor • MotivaĠia pentru informarea i documentarea tiinĠific㠕 Dezvoltarea curiozităĠii i a respectului faĠă de orice formă de viaĠă

• Grija faĠă de propria persoană, faĠă de ceilalĠi i faĠă de mediul înconjurător

• Dezvoltarea toleranĠei faĠă de opiniile altora

• Cultivarea receptivităĠii i a flexibilităĠii pentru aplicarea cunotinĠelor de biologie în viaĠa cotidiană

• Contientizarea i implicarea în problemele de interes global

Biologie, clasele a V-a ņ a VIII-aȱ

CLASA A V-A

COMPETENğE SPECIFICE I CONğINUTURI

Receptarea informaĠiilor din lumea vie

CompetenĠe specifice ConĠinuturi

1.1

Identificarea unor grupe i specii

din regnul Plante - Medii de viaĠă. Diversitatea în lumea plantelor - Laboratorul de biologie. Microscopul optic - Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn-grupe de organisme, exemple, impactul lor asupra mediului i a vieĠii omului) - Regnul Plante - muchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme. - Plante ocrotite i modalităĠi de protecĠie a naturii

1.2 Stabilirea relaĠiei factori de mediu-

plante - Medii de viaĠă. Diversitatea în lumea plantelor - ğesuturi vegetale (definiĠie, enumerare, rol) - Organele plantei (definiĠie, alcătuire externă, tipuri- clasificare simplă, funcĠii) - Planta-organism viu. Ciclul de viaĠă la plante - Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn-grupe de organisme, exemple, impactul lor asupra mediului i a vieĠii omului) - Regnul Plante - muchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme. - *relaĠia plante-animale - Plante ocrotite i modalităĠi de protecĠie a naturii *1.3 Observarea relaĠiilor dintre plante i alte vieĠuitoare - Medii de viaĠă. Diversitatea în lumea plantelor - *relaĠia plante-animale - Plante ocrotite i modalităĠi de protecĠie a naturii

1.4 Explicarea alcătuirii generale a unei

plante cu flori - Medii de viaĠă. Diversitatea în lumea plantelor - Celula vegetală (definiĠie, mărime, forme, alcătuire) - ğesuturi vegetale (definiĠie, enumerare, rol) - Organele plantei (definiĠie, alcătuire externă, tipuri- clasificare simplă, funcĠii) - Planta-organism viu. Ciclul de viaĠă la plante - Regnul Plante - gimnosperme, angiosperme.

Biologie, clasele a V-a ņ a VIII-aȱ

Explorarea sistemelor biologice

CompetenĠe specifice ConĠinuturi

2.1 Utilizarea de metode i mijloace

adecvate explorării/ investigării lumii vegetale - Laboratorul de biologie. Microscopul optic - Celula vegetală (definiĠie, mărime, forme, alcătuire) - ğesuturi vegetale (definiĠie, enumerare, rol) - Organele plantei (definiĠie, alcătuire externă, tipuri- clasificare simplă, funcĠii) - Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn-grupe de organisme, exemple, impactul lor asupra mediului i a vieĠii omului) - Regnul Plante - muchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme. - Plante ocrotite i modalităĠi de protecĠie a naturii

2.2 Realizarea de activităĠi experi-

mentale i interpretarea rezultatelor - Medii de viaĠă. Diversitatea în lumea plantelor - Laboratorul de biologie. Microscopul optic - Celula vegetală (definiĠie, mărime, forme, alcătuire) - ğesuturi vegetale (definiĠie, enumerare, rol) - Organele plantei (definiĠie, alcătuire externă, tipuri- clasificare simplă, funcĠii) - Planta-organism viu. Ciclul de viaĠă la plante - Regnul Plante - muchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme. - *relaĠia plante-animale

3. Utilizarea i construirea de modele i algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii

CompetenĠe specifice ConĠinuturi

3.1

Reprezentarea structurii i

funcĠiilor sistemelor biologice pe baza modelelor

Laboratorul de biologie. Microscopul optic

- Celula vegetală (definiĠie, mărime, forme, alcătuire) - ğesuturi vegetale (definiĠie, enumerare, rol) - Organele plantei (definiĠie, alcătuire externă, tipuri- clasificare simplă, funcĠii) - Planta-organism viu. Ciclul de viaĠă la plante. - Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn-grupe de organisme, exemple, impactul lor asupra mediului i a vieĠii omului) - Regnul Plante - muchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme - *relaĠia plante-animale - Plante ocrotite i modalităĠi de protecĠie a naturii

Biologie, clasele a V-a ņ a VIII-aȱ

Comunicarea orală i scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

CompetenĠe specifice ConĠinuturi

4.1 Utilizarea corectă a terminologiei

specifice biologiei în diferite situaĠii de comunicare - Medii de viaĠă. Diversitatea în lumea plantelor - Laboratorul de biologie. Microscopul optic - Celula vegetală (definiĠie, mărime, forme, alcătuire) - ğesuturi vegetale (definiĠie, enumerare, rol) - Organele plantei (definiĠie, alcătuire externă, tipuri- clasificare simplă, funcĠii) - Planta-organism viu. Ciclul de viaĠă la plante - Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri - Regnul Plante - muchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme. - *relaĠia plante-animale - Plante ocrotite i modalităĠi de protecĠie a naturii

4.2 Prezentarea informaĠiilor folosind

diverse metode de comunicare - Medii de viaĠă. Diversitatea în lumea plantelor - Laboratorul de biologie. Microscopul optic - Celula vegetală (definiĠie, mărime, forme, alcătuire) - ğesuturi vegetale (definiĠie, enumerare, rol) - Organele plantei (definiĠie, alcătuire externă, tipuri- clasificare simplă, funcĠii) - Planta-organism viu. Ciclul de viaĠă la plante - Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri - Regnul Plante - muchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme - *relaĠia plante-animale - Plante ocrotite i modalităĠi de protecĠie a naturii i integrarea cunotinĠelor i metodelor de lucru ale biologiei în contexte noi

CompetenĠe specifice ConĠinuturi

5.1 Utilizarea în viaĠa cotidiană a

cunotinĠelor de biologie vegetală - Medii de viaĠă. Diversitatea în lumea plantelor - ğesuturi vegetale (definiĠie, enumerare, rol) - Organele plantei (definiĠie, alcătuire externă, tipuri- clasificare simplă, funcĠii) - Planta-organism viu. Ciclul de viaĠă la plante - Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri: - Regnul Plante - muchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme - *relaĠia plante-animale - Plante ocrotite i modalităĠi de protecĠie a naturii

Biologie, clasele a V-a ņ a VIII-aȱ

CONğINUTURI

NoĠiuni introductive

Medii de viaĠă. Diversitatea în lumea plantelor

Laboratorul de biologie. Microscopul optic

I. Alcătuirea generală a unei plante cu flori Celula vegetală (definiĠie, mărime, forme, alcătuire) ğesuturi vegetale (definiĠie, enumerare, rol) Organele plantei (definiĠie, alcătuire externă, tipuri-clasificare simplă, funcĠii) - Planta-organism viu. Ciclul de viaĠă la plante

II. Diversitatea lumii vii

Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn-grupe de organisme, exemple, impactul lor asupra mediului i a vieĠii omului)

Regnul Plante - muchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme (plante mai des întâlnite în viaĠa

cotidiană). Se insistă pe caracterele generale ale grupelor. *relaĠia plante-animale

III. ProtecĠia plantelor

Plante ocrotite i modalităĠi de protecĠie a naturii

LUCRĂRI PRACTICE

- Studierea microscopului optic - ObservaĠii microscopice asupra celulelor i Ġesuturilor vegetale

- ExperienĠe simple de punere în evidenĠă a rolului Ġesuturilor (conducător - exemplu, floarea

colorată în cerneală, secretor - exemplu, strivirea între degete a petalelor de trandafir/ frunze

mentă)

- ObservaĠii asupra diferitelor tipuri de rădăcini, tulpini, frunze, flori, fructe i seminĠe

- EvidenĠierea rolului periorilor absorbanĠi - EvidenĠierea amidonului în tuberculul de cartof - EvidenĠierea circulaĠiei sevei brute (exemplu, ramură de plop în albastru de metilen)

- EvidenĠierea fotosintezei (exemplu, prin producerea de amidon în frunză, prin eliminarea de

oxigen) - EvidenĠierea respiraĠiei la plante (exemplu, determinarea consumului de oxigen, eliminarea dioxidului de carbon) - EvidenĠierea transpiraĠiei la plante - Studierea germinaĠiei seminĠelor

- ObservaĠii de lungă durată asupra influenĠei factorilor de mediu asupra creterii i dezvoltării

plantelor - (fie de observare individuală) - ActivităĠi practice de înmulĠire vegetativă - ObservaĠii asupra unor reprezentanĠi ai bacteriilor, algelor, ciupercilor i lichenilor

- ObservaĠii asupra plantelor: muchi, ferigi, gimnosperme-conifere, angiosperme cu importanĠă

alimentară, medicinală, ornamentală, meliferă, textilă, tehnică, lemnoasă.

Biologie, clasele a V-a ņ a VIII-aȱ

CLASA A VI-A

COMPETENğE SPECIFICE I CONğINUTURI

Ġiilor despre lumea vie

CompetenĠe specifice ConĠinuturi

1.1 Identificarea unor grupe i specii de

animale - Medii de viaĠă. Diversitatea lumii animale - Caractere generale morfofuncĠionale, comportament, adaptări, importanĠă: - Regnul Protista - Protozoare - Regnul animal: - Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Molute;

Artropode.

- Vertebrate: Peti; Amfibieni; Reptile; Păsări;

Mamifere.

1.2 Recunoaterea alcătuirii generale a

unui mamifer - Alcătuirea generală a unui mamifer - De la celulă la organism - Caractere generale morfofuncĠionale, comportament, adaptări, importanĠă: Mamifere.

1.3 Stabilirea relaĠiilor între factorii de

mediu i diversitatea animalelor - Medii de viaĠă. Diversitatea lumii animale - Caractere generale morfofuncĠionale, comportament, adaptări, importanĠă: - Regnul Protista - Protozoare - Regnul animal: - Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Molute;

Artropode.

- Vertebrate: Peti; Amfibieni; Reptile; Păsări;

Mamifere.

1.4 Explicarea structurii i funcĠiilor or-

ganismului unor vieĠuitoare - Alcătuirea generală a unui mamifer - De la celulă la organism Ġii de bază ale organismului animal (relaĠie, nutriĠie, reproducere) - Caractere generale morfofuncĠionale, comportament, adaptări, importanĠă: - Regnul Protista - Protozoare - Regnul animal: - Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Molute;

Artropode;

- Vertebrate: Peti; Amfibieni; Reptile; Păsări;

Mamifere.

1.5 Stabilirea relaĠiilor între tipurile de

comportament i procesul de adaptare a organismului la mediu - Elemente generale de etologie - Caractere generale morfofuncĠionale, comportament, adaptări, importanĠă: - Regnul Protista - Protozoare - Regnul animal: - Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Molute;

Artropode.

- Vertebrate: Peti; Amfibieni; Reptile; Păsări;

Mamifere.

Biologie, clasele a V-a ņ a VIII-aȱ

2. Explorarea sistemelor biologice

CompetenĠe specifice ConĠinuturi

2.1 Utilizarea metodelor i a

mijloacelor adecvate explorării lumii animale - FuncĠii de bază ale organismului animal (relaĠie, nutriĠie, reproducere) - Caractere generale morfofuncĠionale, comportament, adaptări, importanĠă: - Regnul Protista - Protozoare - Regnul animal: - Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Molute;

Artropode.

- Vertebrate: Peti; Amfibieni; Reptile; Păsări;

Mamifere.

- InfluenĠa omului asupra faunei: - ConsecinĠele activităĠii omului asupra faunei - Necesitatea protecĠiei animalelor

2.2 Realizarea activităĠilor experimen-

tale i interpretarea rezultatelor - De la celulă la organism - Caractere generale morfofuncĠionale, comportament, adaptări, importanĠă: - Regnul Protista - Protozoare - Regnul animal: - Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Molute;

Artropode.

- Vertebrate: Peti; Amfibieni; Reptile; Păsări;

Mamifere.

2.3 Transferarea rezultatelor experi-

mentale în activităĠile de cretere i de îngrijire a animalelor - Caractere generale morfofuncĠionale, comportament, adaptări, importanĠă ale unor grupe de vieĠuitoare

Ġa omului asupra faunei:

- ConsecinĠele activităĠii omului asupra faunei - Necesitatea protecĠiei animalelor

3. Utilizarea i construirea de modele i algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii

Ġe specifice ConĠinuturi

3.1 Reprezentarea structurii i

funcĠiilor sistemelor biologice pe baza modelelor - Alcătuirea generală a unui mamifer: - De la celulă la organism - FuncĠii de bază ale organismului animal (relaĠie, nutriĠie, reproducere) - Caractere generale morfofuncĠionale, comportament, adaptări, importanĠă: - Regnul Protista - Protozoare; - Regnul animal: - Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Molute;

Artropode.

- Vertebrate: Peti; Amfibieni; Reptile; Păsări;

Mamifere.

Biologie, clasele a V-a ņ a VIII-aȱ

CompetenĠe specifice ConĠinuturi

3.2 Elaborarea i aplicarea unor

algoritmi de identificare,quotesdbs_dbs12.pdfusesText_18