[PDF] CARTA Cluj-Napoca 2021 Senatului UBB se stabilesc prin





Previous PDF Next PDF



REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci denumit in continuare OSIM



Untitled

PARTEA A II-A REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ?I FUNC?IONARE. DETALIAT 573/1998 privind organizarea ?i func?ionarea OSIM republicat? ?i.



regulament - de organizare ?i func?ionare a oficiului de stat pentru

26 févr. 2015 privind organizarea ?i func?ionarea OSIM cu modific?rile ulterioare (anexa 1 la prezentul Regulament). Structura organizatoric? complet? ...



KONICA MINOLTA BDSI-20201222133524

normative Regulamentului de Organizare ?i Func?ionare OSIM



Untitled

11 févr. 2022 Regulamentul 82/2014 (Regulamentul de organizare si functionare a pietei pentru ziua urmatoare de energie electrica cu respectarea.



REGULAMENT de organizare ?i func?ionare a Biroului de

Art. 1. Biroul de Proprietate Intelectual? (BPI) din cadrul Universit??ii Transilvania din. Bra?ov este o structur? suport de specialitate cu atribu?ii în 



C A R T A UNIVERSIT??II BABE?-BOLYAI

Regulamentul de organizare ?i func?ionare al. Senatului UBB. (Anexa nr. 14). (6) În cazul studen?ilor senatori întinderea ?i num?rul.



CARTA Cluj-Napoca 2021

Senatului UBB se stabilesc prin Regulamentul de organizare ?i func?ionare al Senattdui UBB (Anexa nr. 14) potrivit legii. (3) Num?rul membrilor Senatului 



Untitled

Scopul Regulamentului de Organizare ?i Func?ionare al CT BUC S.A. este s? CT BUS S.A. de?ine certificatul de marca înregistrat? eliberat de OSIM sub.



Regulament de organizare si functionare a Bibliotecii Universitatii

28 mars 2013 REGULAMENT DE ORGANIZARE ?I FUNC?IONARE ... a. acces la materiale editate de Oficiul de Stat pentru Inven?ii ?i M?rci (OSIM).

CARTA

Cluj-Napoca

2021

PREAMBUL

Prezenta ăăeste ăavând la ăprevederile ţRomâniei. ale Legii ţ

ţnr. l/2011, precum şale tuturor celorlalte acte normative din domeniul ţşăşţţ

ăsunt avute în vedere documente ţîn materie.

Cu scopul de a asigura atât o

ţăăCartei ăţşdin Cluj-Napoca, cât şde a garanta adaptarea acesteia la ălegislative şde strategie ăCarta este ăca având o parte ă şuna ăăde ăgeneralitate din cadrul Cartei UBB ăpartea ăa acesteia. ăspeciale, ce pot varia în ţde ălegislative sau din ţproprie a ăţsunt cuprinse în documente distincte, sub

ăde anexe, ăpartea ăa Cartei.

ăde modificare a anexelor se ăde ăSenatul ăţşdin Cluj-Napoca, la

propunerea Consiliului de ţsau din ţăproprie. În cazul ăacestor documente, se va proceda la

înlocuirea lor, ăăanexei. Comunitatea ăva fi ăcu privire la orice asemenea ă privind ţanexelor. 2

REPERE ISTORICE

Universitatea ş(UBB) are la baza propriei ţacademice Colegiul Major iezuit fondat în Cluj

în anul 1581, prin diploma

ăăde ŞBathory, principele Transilvaniei şregele Uniunii Polono

Lituaniene. În cadrul colegiului a ţAcademia Claudiopolitana, ţde rang universitar, ăactul

întemeietor din

1581 îi ădreptul de a conferi titlurile universitare de baccalaureus, magister şdoctor.

" ... dar pentru ca acestui colegiu, instituit de noi, precum am spus mai sus, ănu îi ănimic privitor la

drepturi, ţprivilegii, potrivit obiceiului celorlalte academii din lumea şăăşdecidem prin

puterea prezentelor , în temeiul harului nostru regal unic, ca acela care s-a îndreptat cu vrednicie spre

scrierile umanioare ebraice, şşşşapoi va fi vrut ăăla culmea uneia din cele ăăţfie

de teologie, fie de filosofie, ăce au fost prezentate argumentele ăţăsale ăţcolegiului, ăăfi

promovat la gradele şde bacalaureat, şde magistru, şde doctor. Iar ăpromovare ăăşdrept,

demnitate, ţăşăpe care şşpot ăo ţăde drept şdin şţăastfel de ăîn academiile din Italia,

ţSpania şGermania."

Cu ăăţ(Filosofie şTeologie) şcu latina ca ăde predare, Academia Claudiopolitana a

ţăîn 1606. Şreluat activitatea în anul 1698, pe baza şdiplome regale, ajungând în secolul al

XVIII-lea la statutul de Universitas Claudiopolitana, o universitate ăcu predare în limbile ăşă

În momentul maximei sale ăa avut patru ăţFilosofie, Teologie, Drept şă ă1784/1786, Universitas Claudiopolitana a devenit o ţde ăţăsuperior ăărang universitar, în forma Lyceum Regnum Academicum, ăă1848 de Institutul Medico-Chirurgical (derivat din vechea universitate) şde Academia ăde Drept. ţde ăţăsuperior, ambele au fost încorporate,

în anul 1872, în nou

ţuniversitate ădin Cluj, care în 1881 a primit numele de Universitatea "Ferenc

J 6zsef'. În anul 1919, în locul acesteia a fost ăuniversitatea ăădin 1927 Universitatea

"Regele Ferdinand l", iar din 1948 Universitatea "Victor şţăţmaghiare din Cluj va fi

ădin 1945 de Universitatea "Bolyai''. Universitatea "Victor şşUniversitatea ,.Bolyai'' au fost unite în

anul 1959 în Universitatea de stat

şădin 1990 ca Universitatea şdin C1uj

Napoca.

ăUniversitatea şdin Cluj-Napoca şăstatutul de universitate cu cea mai ă ţădin România, fiind singura ţădin ţăcu trei limbi oficiale de ţ- ăăşăşcu numeroase programe în limbi de ţţă Universitatea şdin Cluj-Napoca este ăţăşţcu societatea, sub semnul ăţacademice. valorizând ţsa ăperpetuând valorile ţşuniversale, spre

ţăde elita spiritului european şmondial.

3

Capitolul 1. STATUT JURIDIC

ŞELEMENTE DE IDENTIFICARE

Art. 1. (1) Universitatea şdin Cluj-Napoca este ţde ăţăsuperior de stat, parte a sistemului

ţde ăţăsuperior din România.

(2) Universitatea

şdin Cluj-Napoca este o

ţăare personalitate ă(Anexa nr. 1) ş

este ă

Art. 2. Universitatea şdin Cluj-Napoca se

ăprin ăelemente:

a) denumirea: Universitatea şdin

Cluj-Napoca;

b) sediul central al ăţStrada Mihail

ănr. 1, cod ş400084, Cluj-Napoca,

ţCluj, România;

c) sigla, sigiliul, drapelul şţde ceremonie (toca, roba, colanul rectorului

şînsenmele şsenatului)

sunt stabilite de ăSenatul universitar. (Anexele nr. 2, 3, 4); d) marca ăUBB CLUJ (Anexa nr. 5); În toate documentele oficiale în care se face referire la

Universitatea

şdin Cluj-Napoca şîn care, din

ţde economie de ţse impune prescurtarea

denumirii, aceasta va fi: Universitatea şUBB

CLUJ sau, în documentele inteme, UBB;

e) Zilele

ăţsunt ăăanual, la data de 3

noiembrie, sub deviza: Datoria

ţnoastre, respectiv la

data de

12 mai.

Liniile

de studii pot decide consacrarea ca zile de ăă

şa altor date cu ţîn ţăţ

Art. 3. Devizele academice ale UBB sunt: Devizele

academice ale UBB sunt: Devizele academice ale UBB sunt: Traditia Nostra Unacum Europae Vzrlutibus Splendet şTraditia et excellentia, în limba ărespectiv ţş ţăîn limba ăHagyomany es kil'fil6sag în limba ăŞTradition und &zellen:: în limba

Capitolul II. VIZIUNE. IDEAL

Art. 4. UBB şărolul complex de asigurare a

unei

ţperformante, a unei ăşţ

inovatoare, de ăpe plan ţş

ţprecum şrolul ţunor

platforme de serv1c11 specializate, oferite ă comunitate. Astfel, pentru comunitatea ă

Universitatea este cadrul ţîn care,

participativ

şdemocratic, cu ţă

responsabilitate, onestitate şcuraj, se ă

ţpentru ăpermanente din societate ş

problemele complexe ale lumii de azi.

Art. 5. UBB are drept ideal promovarea (în

comunitatea

ţăa unor componente culturale specifice.

În contextul actual, aceste componente sunt:

a) cultura

ţbazate pe şăş

inovatoare; b) cultura ăţăpermanente şinovatoare; c) multiculturalitatea, dialogul intercultural interconfesional, respectul reciproc, ţ incluziunea şecumenismul -ca valori definitorii ale

ţeuropene de la care UBB se ădar ş

ale noii viziuni globale a ăţ d) cultura ţşţ e) cultura ăpersonale şmorale; f) cultura atitudinii proactive şă g) cultura ăîn diversitate, în ţde respect al ăţşde reciprocitate.

Capitolul III. MISIUNE

Art. 6. (1) UBB este o universitate ăde

cercetare

ăşţcare ăş

progresul şţşătuturor membrilor

ăţacademice pentru societatea ă

şpentru viitor.

(2) Respectând trinomul

ăţmoderne -

ţcercetare şservicii adresate ăţ-

misiunea

ăa ăţăîn generarea ş

transferul de şÎn special, misiunea UBB se

ăastfel:

a)

ăcrearea de şprintr-un proces

intensiv de cercetare/dezvoltare/inovare; b) ăformarea ţşa ă ăţactivi şresponsabili, promovând ăţă şcercetarea-dezvoltarea-inovarea în ţăcu

ţunei ăţbazate pe şşpe

valori, prin formare integrare în circuitul de valori universale; c)

ăun cadm de ţmulticulturale,

multilingve

şinterconfesionale, realizând ăîn

ţde egalitate, în limbile ăă

ăprecum şîn alte limbi ătoate

contribuind la complexitatea profilului multilingv/multicultural al UBB; d) contribuie la dezvoltarea ăăş

ţădin punct de vedere social, economic,

cultural şpolitic, implicându-se în acord cu nevoile

Capitolul IV. VALORI, PRINCIPII GENERALE

ŞELEMENTE STRATEGICE

4.1. Valori

Art. 7. Respectând ţculturale şaxiologice 4 existente în mediile academic, social şeconomic,

Universitatea

valori principale: a) libertatea de gândire

şexprimare;

b) ăşpromovarea ă c) ţprofesionalismul, ţ d) e) f) g) h) integritatea; echitatea; responsabilitatea respectul pentru diversitate; cooperarea

4.2. Principii generale şelemente strategice

4.2.1. Principii generale

Art. 8. (1)

UBB are ca punct de plecare principiile

legale ce

ăăţăsuperior, precum ş

ăţpe tot parcursul ţăcum ă

a) principiul autonomiei universitare, b) principiul ăţde gândire şexprimare, al

ţţăde ideologii şdogme;

c) principiul d) principiul ăţ e) principiul ţ f) principiul ţ g) principiul ă h) principiul ăpublice; i) principiile multiculturalismului multilingvismului; j) principiul asumam. ăşăă k) principiul ăăţîn

ţşcercetare/dezvoltare/inovare;

1) principiul ăăţde ş

m) principiul ţ n) principiul incluziunii sociale; o) principiul incluziunii

ţa persoanelor

cu ăţ p) principiul ăăţăconfesional potrivit

ţspecifice ăcult recunoscut;

q) principiul

ădeciziilor pe dialog ş

consultare; r) principiul

ădreptului la opinie al tuturor

beneficiarilor

ţai sistemului de ăţă

s) principiul ăţşal ţăţ la nivel de conducere; t) principiul

ădatelor cu caracter personal.

(2) Fiecare dintre principiile enumerate mai sus se ăîn textul Cartei UBB ştrebuie ăse reflecte înquotesdbs_dbs24.pdfusesText_30
[PDF] DNB - Brevet des Collèges 2015 Métropole Correction - Promath

[PDF] Livret de révisions pour préparer le Brevet - ENT COLLEGE Joseph

[PDF] visites conseillees toscane - Destination Italie

[PDF] 3èmeannée de l Enseignement Secondaire

[PDF] Ce que j 'aurais aimé savoir avant de me marier

[PDF] L e stage a été en tous points bénéfique pour moi - Faculté de

[PDF] Les Français vus par #8230 les Allemands - Voyages en Français

[PDF] Les Français vus par les Espagnols Fiche - Voyages en Français

[PDF] INVATAM ROMANA: CE PUTEM DEDUCE DESPRE AUTORUL

[PDF] français - Fédération Wallonie-Bruxelles

[PDF] CE1D - sciences - Le portail de l 'Enseignement en Fédération

[PDF] Circulaire 5946 - Fédération Wallonie-Bruxelles

[PDF] mathématiques - Le portail de l 'Enseignement en Fédération

[PDF] LANGUES MODERNES - ENGLISH - Le portail de l 'Enseignement

[PDF] Étude du milieu - Institut Saint-Louis Bruxelles