ESEUL STRUCTURAT (subiectul al III-lea – examen de bacalaureat)
REDACTEAZ? UN ESEU DE MINIMUM 400 DE. CUVINTE. ÎN. CARE. S?. PREZIN?I. PARTICULARIT??I ALE UNUI ROMAN STUDIAT. TEXTUL SUPORT:
Portofoliu BAC Romana 2021
C. Eseuri bacalaureat Ca dimensiune se situeaza intre schita si roman. ... intuind posibilitatea unei cai usoare de castig
RAPORT FINAL
Dec 17 2021 emigra?ia comunist? român? în URSS
EDUCA?IE INCLUZIV?
special cei cu dificult??i de înv??are ?i de comportament u?oare pân? la limba român? prin grija Reprezentan?ei Speciale UNICEF în România 1995.
COMUNICAREA O abordare praxiologic?
Roman Jakobson ?i Olivier Reboul fiind exemple concludente în acest sens4). 10 John Locke Eseu asupra intelectului omenesc
BIBLIOTECA NA?IONAL? A ROMÂNIEI CENTRUL NA?IONAL CIP
Jan 10 2019 821.135.1.09 Literatur? român?. ... Biserica Ortodox? Român? ?i Marea Unire de la 1918 : ... Eseul scurt pentru Bacalaureat / Cristina.
Indice general Humanitas 1990-2020
Hannah Arendt Ultimul interviu ?i alte convorbiri
EVALUARE TIPURI DE ITEMI 1 clasificati dup? criteriul gradului de
avea forma unor itemi obiectivi semiobiectivi sau a unui eseu scurt - a c?ror coerent? si succesiune deriv? dintr-un element comun (idee
PSIHOSOCIOLOGIA RELA?IEI COPIL – PROFESIONIST ÎN
s?rut?rilor atingerilor u?oare pe um?r
Catalogul MANPRES 2022 de ziare si reviste in regim de
47 Revista Romana de Dreptul Proprietatii Intelectuale 143 Culegere eseuri elaborate pentru reusita la BAC real+uman ... 754 INTEGRAME USOARE (ROM).
COMISIA PREZIDENğIALĂ
PENTRU ANALIZA DICTATURII COMUNISTE
DIN ROMÂNIA
RAPORT FINAL
Bucureti
20062 Membrii Comisiei PrezidenĠiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România:
Preedinte: Vladimir Tismăneanu
Membri: Sorin Alexandrescu, Mihnea Berindei, Constantin Ticu Dumitrescu, Radu Filipescu, Virgil Ierunca, Sorin Ilieiu, Gail Kligman, Monica Lovinescu, Nicolae Manolescu, Marius Oprea, H.-R. Patapievici, Drago Petrescu, Andrei Pippidi, Romulus Rusan, Levente Salat, Stelian Tănase, Cristian Vasile, Alexandru Zub. ExperĠi: Hannelore Baier, Ioana Boca, Stefano Bottoni, Ruxandra Cesereanu, Radu ChiriĠă, Adrian Cioflâncă, Dorin Dobrincu, Robert Fürtos, Armand Gou, Constantin Iordachi, Maria Murean, Germina NagâĠ, Eugen Negrici, Novák Csaba Zoltán, Olti Agoston, Cristina Petrescu, Anca incan, Virgiliu ğârău, Cristian Vasile, Smaranda Vultur. La redactarea Raportului au mai colaborat: Gheorghe Boldur-LăĠescu, Igor Cau, Adriana Fleancu (corectură), Mihaela Ghimici (traducere), Lázok Klára, Shlomo Leibovici-Lai,László Márton, Nagy Mihály Zoltán, Cristina Spătărelu (secretariat tehnic), Ioan Stanomir,
Cătălin Augustin Stoica, Marian Zăloagă. 3COMISIA PREZIDENğIALĂ
PENTRU ANALIZA DICTATURII
COMUNISTE DIN ROMÂNIA
RAPORT FINAL
Bucureti
20064 5
CUPRINS
Lista abrevierilor ........................................................................................................................7
Introducere. Natura, scopul i efectele regimului totalitar comunist în România,Regimul comunist în România: repere istoriografice...............................................................20
CAPITOLUL I Partidul Comunist Român..........................................................................29
Rolul consilierilor sovietici ....................................................................................................120
Alegerile în România comunisă..............................................................................................129
Destructurarea societăĠii civile................................................................................................132
OrganizaĠiile de masă. Uniunea Tineretului Comunist...........................................................137
CAPITOLUL II Represiunea..............................................................................................157
Genocidul comunist în România ............................................................................................157
Securitatea - instrument al Partidului ....................................................................................167
LegislaĠia cu caracter represiv în România comunistă ...........................................................187
Cronologia i geografia represiunii.........................................................................................197
Recensământul populaĠiei concentraĠionare............................................................................209
Sistemul penitenciar în România comunistă...........................................................................231
Studii de caz............................................................................................................................233
Deportările i dislocările de populaĠii din România anilor 1950. InstituĠia domiciliului
Universul concentraĠionar reflectat în memorialistica românească .......................................307
RezistenĠa armată anticomunistă ............................................................................................319
Micările studenĠeti din 1956................................................................................................333
Proteste muncitoreti în România comunistă..........................................................................344
DisidenĠa în regimul comunist. ConsideraĠii generale: disidenĠă, rezistenĠă, exil,
DisidenĠa religioasă.................................................................................................................376
Securitatea i metodele de recrutare a informatorilor.............................................................382
6CAPITOLUL III Societate, Economie, Cultură................................................................396
InstituĠiile juridice...................................................................................................................396
Economia de comandă............................................................................................................406
Colectivizarea agriculturii: decizie politică, etape, rezistenĠă i represiune...........................424
Criza economică a anilor 1980. Chestiunea penuriei..............................................................441
Regimul comunist i cultele religioase...................................................................................446
Reforma învăĠământului i implicaĠiile sale. EducaĠie i ideologie în primul deceniu
Ideologie i teroare. Monopolul asupra vieĠii culturale..........................................................488
Politica demografică a regimului Ceauescu..........................................................................509
SituaĠia minorităĠilor naĠionale................................................................................................522
Represiuni comuniste în Moldova sovietică...........................................................................576
Metode de control societal în perioada ceauistă....................................................................595
Controlul spaĠiului locativ ......................................................................................................615
RevoluĠia din 1989..................................................................................................................618
Concluzii. Necesitatea analizei, repudierii i condamnării regimuluiBiografiile nomenklaturii.....................................................................................................644
7Lista abrevierilor
AANP - Arhiva AdministraĠiei NaĠionale a Penitenciarelor ACNSAS - Arhiva Consiliului NaĠional pentru Studierea Arhivelor SecurităĠiiAGERPRES - AgenĠia Română de Presă
AIOCIMS - Arhiva de istorie orală a Centrul InternaĠional de Studii asupra Comunismului din cadrul
Memorialului Sighet
ALRC - Comitetul Cretin Român pentru Apărarea LibertăĠii Religioase i de ContiinĠăAMAE - Arhivele Ministerului Afacerilor Externe
AMJ - Arhiva Ministerului JustiĠiei
AMJDIM - Arhiva Ministerului JustiĠiei - DirecĠia InstanĠelor MilitareANC - Arhivele NaĠionale Cluj
ANS - Arhivele NaĠionale Suceava
ANH - Arhivele NaĠionale Harghita
ANIC - Arhivele NaĠionale Istorice Centrale
ANT - Arhivele NaĠionale Timi
AOSPRM - Arhiva OrganizaĠiilor Social-Politice din Republica Moldova APMSA - Arhiva Penitenciarului de Maximă SiguranĠă AiudArhim. - Arhimandritul
ASRI - Arhiva Serviciului Român de InformaĠii ASSBOR - Arhiva Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ASSC - Arhiva Secretariatului de Stat pentru CulteBOR - Biserica Ortodoxă Română
BPD - Blocul Partidelor Democratice
BRU - Biserica Română Unită
CAER - Consiliul de Ajutor Economic Reciproc
CAP - Cooperativa Agricolă de ProducĠie
CC - Comitetul Central
CCP - Comisia Controlului de Partid
CEB - Consiliul Ecumenic al Bisericilor
CIE - Centrul de InformaĠii Externe
COMNM - Consiliul Oamenilor Muncii de NaĠionalitate Maghiară CNSAS - Consiliul NaĠional pentru Studierea Arhivelor SecurităĠii CPADCR - Comisia PrezidenĠială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din RomâniaCPEx - Comitetul Politic Executiv
CRDE - Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală CSAS - Consiliul Superior al AsistenĠei StudenĠeti DGPT - DirecĠia Generală a Presei i a Tipăriturilor DGSM - DirecĠia Generală a Serviciului Muncii DGSP - DirecĠia Generală a SecurităĠii Poporului DGSS - DirecĠia Generală a SecurităĠii StatuluiDIE - DirecĠia de InformaĠii Externe
FND - Frontul NaĠional Democrat
FUS - Frontul UnităĠii Socialiste
GAC - Gospodăria Agricolă Colectivă
GAS - Gospodăria Agricolă de Stat
GEG - Grupul Etnic German
HCM - Hotărârea Consiliului de Minitri
IMF - Institutul de Medicină i Farmacie
INST - Institutul NaĠional pentru Studiul TotalitarismuluiIPS - Înalt Prea SfinĠitul
KIM - InternaĠionala Comunistă a TineretuluiMAI - Ministerul Afacerilor Interne
MI - Ministerul de Interne
MAN - Marea Adunare NaĠională
MFA - Ministerul ForĠelor Armate
MNR - Micarea NaĠională de RezistenĠă
ODCC - OrganizaĠia DeĠinuĠilor cu Convingeri ComunisteONU - OrganizaĠia NaĠiunilor Unite
OSA/RFE - Open Society Archives/Radio Free Europe
8PCdR - Partidul Comunist din România
PCR - Partidul Comunist Român
PCUS - Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
PSDR - Partidul Social Democrat din România
PMR - Partidul Muncitoresc Român
PNL - Partidul NaĠional Liberal
PNğ - Partidul NaĠional ğărănesc
RASSM - Republica Autonomă Sovietică Socialistă MoldoveneascăRPR - Republica Populară Română
RSR - Republica Socialistă Română
RSSM - Republica Sovietică Socialistă Moldovenească SLOMR - Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din RomâniaSRI - Serviciul Român de InformaĠii
SSI - Serviciului Special de InformaĠii
UAER - Uniunea AsociaĠiilor de Elevi din România UASCR - Uniunea AsociaĠiilor StudenĠilor Comuniti Români UASR - Uninunea AsociaĠiilor StudenĠilor din România UCECOM - Uniunea Centrală a Cooperativelor Meteugăreti UGSR - Uniunea Generală a Sindicatelor din România UNSR - Uniunea NaĠională a StudenĠilor din RomâniaURSS - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
USASZ - Uniunea Sindicatelor de Artiti, Scriitori i ZiaritiUTC - Uniunea Tineretului Comunist
UTM - Uniunea Tineretului Muncitoresc
9INTRODUCERE
Natura, scopurile i efectele regimului totalitar comunist: Ideologie, putere i practici politice în România, 1945-1989Motto:
"Fie ca urile să amorĠească! Dar trebuie să rămână amintirile, pentru ca atâtea nenorociri, atâtea suferinĠe să nu fie niciodată pierdute pentru experienĠa oamenilor!" (Jules Michelet,Istoria RevoluĠiei Franceze)
Comunismul, care s-a pretins o nouă civilizaĠie, superioară celei capitaliste pe care anegat-o cu pasiune, a forĠat sute de milioane de oameni să traiască într-un univers închis,
represiv i umilitor. La nivelul teoretic, al scopurilor proclamate, comunismul s-a pretinsîntruchiparea "umanismului absolut", o societate din care au dispărut distincĠiile de clasă i în
care oamenii ar putea trăi într-o deplină libertate. Libertatea însăi, în concepĠia marxistă,
singura permisă sub regimul comunist, era definită drept necesitate înĠeleasă. Partidul
comunist era proclamat drept deĠinătorul adevărului universal, având astfel dreptul să
definească modalităĠile de "înĠelegere a necesităĠii". Comunismul a fost o concepĠie utopică,
înrădăcinată în visul suprimării, cu orice preĠ, a proprietăĠii private i a construirii unui
univers al egalităĠii totale. Dictatul leninist asupra realităĠii a urmărit să transforme individul
într-o simplă rotiĠă din imensa mainărie a despotismului partidului unic. Ceea ce nuînseamnă că această strategie a reuit pe deplin. Dimpotrivă chiar, oamenii au rezistat în
difierite feluri, au existat diverse grade de opoziĠie, dar i felurite grade de complicitate.Trebuie astfel să onorăm memoria celor care i-au dat vieĠile rezistând sistemului, de la cei
care au murit în închisoare i până la persoanele care au murit din cauza avorturilor ilegale, de
la cei încarceraĠi i bătuĠi (mineri, muncitori, Ġărani care au protestat împotriva comasării
terenurilor i a colectivizării) în anii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej i până la victimele anilor
1980 sub Nicolae Ceauescu. Aceti oameni nu au fost transformaĠi cum ar fi dorit potentaĠiii
comuniti. În cele din urmă, nemaiputând suporta apăsarea unui despotism inept, majoritatea
poporului român s-a mobilizat i a pus capăt dictaturii prin revoluĠia din decembrie 1989. Fără
a nega conspiraĠiile împotriva lui Ceauescu, Ġesute în aparatul de partid, în Armată, în
Securitate i în serviciile secrete străine, nu putem accepta tezele celor care susĠin căprăbuirea regimului nu a fost decât efectul unor astfel de acĠiuni sau o lovitură de stat.
Victimele de la Timioara, Bucureti, Cluj i din alte orae i-au dat viaĠa luptând împotriva unui sistem inuman. Aceti oameni, ca i cei care au ieit pe străzi nu s-au simĠit i nu au fostparte a vreunui complot. Anii care au urmat după 1989 au semnificat o luptă continuă între
forĠele vechiului sistem, indiferent de mătile pe care le-au purtat i le poartă, i acea parte a
României care a dorit i dorete o societate deschisă 1 Totalitarismul, fie de dreapta, fie de stânga, este un regim care neagă drepturile umanei subordonează individul entităĠii colective a partidului/stat. Cum a scris cândva Hannah
Arendt, autoarea unei lucrări fundamentale despre totalitarism: "Micările totalitare suntorganizaĠii de masă formate din indivizi atomizaĠi i izolaĠi. Comparate cu toate celelalte
1Vezi N. Manolescu, Dreptul la normalitate. Discursul politic i realitatea, Bucureti, Editura Litera, 1991;
Alina Mungiu, Românii după '89. Istoria unei neînĠelegeri, Bucureti, Editura Humanitas, 1995; H.-R.
Patapievici, Politice, Bucureti, Editura Humanitas, 1996; Vladimir Tismăneanu, Balul mascat. Un dialog cu
Mircea Mihăie, Iai, Editura Polirom, 1996.
10partide i micări, caracteristica lor externă cea mai evidentă este cererea lor de loialitate
totală, nelimitată, necondiĠionată i inalterabilă în raport cu membrul individual" 2 . Ceea ce s-arealizat a fost o nouă formă de sclavagism care a inclus, pe lângă controlul vieĠii economice,
politice i sociale, i condiĠionarea mentală a subiecĠilor statului totalitar. În sistemul totalitar
comunist, partidul era cel care definea deopotrivă ceea ce era permis i ceea ce era interzis.Spre a relua o formulă a lui George Orwell, în universul totalitar, tot ce nu este interzis, este
obligatoriu. Inclusiv datoria oamenilor de a fi fericiĠi în pofida condiĠiilor degradante la care îi
condamna sistemul. La sfâritul regimului comunist din România, deci în momentul Congresului al XIV-lea din noiembrie 1989, acel conclav crepuscular pe care îl putem numi congresul ruinii i al disperării, PCR număra aproape 4 milioane de membri. Era vorba, aadar, de unul dintre cele mai mari partide comuniste din lume (proporĠional vorbind) 3 . Înrealitate, era un gigant lipsit de orice viaĠă internă. Puterea în partid i în Ġară aparĠinea în
exclusivitate clanului Ceauescu i SecurităĠii. Membrii conducerii PCR (Comitetul Politic Executiv, Secretariatul Comitetului Central, Colegiul Central de Partid) se transformaseră însimple marionete care nu făceau decât să consfinĠească deciziile tot mai delirante ale cuplului
conducător. Nu exista nici un fel de curent reformator. Schimbările iniĠiate de Mihail Gorbaciov în URSS, reformele din alte state din Europa de Est erau denunĠate ca o "deviere de dreapta" i o trădare a intereselor socialismului. Aceste interese erau desigur definite prinprisma puterii deĠinute de familia Ceauescu i de susĠinătorii lor zeloi. În paginile acestui
raport vom încerca să desluim felul în care s-a produs completa degringoladă a PCR caorganism politic i vom medita asupra responsabilităĠii sale instituĠionale pentru catastrofa pe
care a simbolizat-o experimentul totalitar în Ġara noastră. Acest lucru este cu atât mai urgent
cu cât nici un partid din România post-decembristă nu i-a asumat răspunderea pentru celepatru decenii i jumătate de obsesivă urmărire a construcĠiei unei imposibile utopii. În chip
lamentabil, din raĠiuni ce Ġin de dubioasa sa ereditate politică, regimul post-comunist nu a
făcut mari progrese în această direcĠie. Spre stupoarea atâtor militanĠi pentru democraĠie, dar
i a Occidentului, în România ororile epocii comuniste au rămas nepedepsite. DiscuĠia despre
statul comunist ca sistem politic bazat pe dispreĠul total faĠă de însăi ideea de lege nu s-a
tradus într-o condamnare deschisă, transparentă i categorică, de către noul stat democratic, a
precursorului său istoric. Nu există încă un document oficial al statului român în care să se
ceară iertare victimelor terorii comuniste pentru imensele i prin nimic meritatele lor suferinĠe. Balastul necondamnării comunismului în perioada 1990-2006 a grevat în multe privinĠe consolidarea democratică i a creat sentimente de profundă frustrare, exasperare idezamăgire în rândul unor largi cercuri sociale. A sosit din plin momentul ca această stare de
amnezie sistematic întreĠinută să înceteze. Recuperarea memoriei dar i identificarearesponsabilităĠilor sunt indispensabile funcĠionării unei comunităĠi politice democratice.
Pe plan global, peste o sută de milioane de oameni au fost victime ale acestui sistem.Chiar această cifră este una minimalistă. Numai în China, circa 70 de milioane au murit în
timp de pace ca urmare a planurilor i strategiilor catastrofic-genocidare ale lui Mao i camarazilor săi de idei 4 . În URSS, cel puĠin 20 de milioane au pierit în sinistrul experiment bolevic. Cartea Neagră a comunismului oferă probe zguduitoare privind dezastrulcivilizaĠional al dictaturilor comuniste: s-a pierdut însăi noĠiunea de umanitate prin ceea ce
2Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism, San Diego, New York, Harcourt Brace Jovanovich, 1973, p.
323 (ed. rom. Originile totalitarismului, traducere de Ion Dur i Mircea Ivănescu, Bucureti, Editura Humanitas,
1994).
3În legătură cu forĠa mecanismului totalitar este de notat faptul că PCR a avut la ieirea din ilegalitate, în august
1944, mai puĠin de o mie de membri. Andrei Pippidi semnaleazã un pasaj din Armand Cãlinescu, Însemnãri
politice, ed. Al. Gh. Savu, Bucureti, Editura Humanitas, 1990, p. 368, cu date privind efectivele comunitilor în
judeĠele Arad,Timioara, Hunedoara, Bihor, Prahova, care, dupã informaĠiile SiguranĠei, se ridicau la 98 000.
Chiar fãrã carnet de partid, simpatizanĠii acĠionau la fel ca membrii PCR. 4 Jung Chang, Jon Halliday, Mao. The Unknown Story, New York, Knopf, 2005. 11 istoricul francez Alain Besançon a numit falsificarea Binelui 5 . În nici o altă Ġară din Europa de Est i Centrală, cu excepĠia probabil a Albaniei, dar nu în ultimii ani ai comunismului dinaceastă Ġară, sistemul stalinist nu a avut o asemenea longevitate i intensitate precum în
România
6 . Luând în considerare lipsa destalinizării i a reformelor reale în România,dimensiunile cultului personalităĠii, ca i iniĠierea unui scenariu dinastic al succesiunii la
puterii, putem vorbi de un excepĠionalism românesc. În pofida aparenĠelor mini-liberalizări
(1963-1964, 1965-1971), regimul i-a menĠinut cu neclintită obstinaĠie poziĠia de dominaĠie
absolută asupra societăĠii, economiei i culturii. Mult timp celebrată de propaganda regimului,
"marea cotitură" legată de venirea la putere lui N. Ceauescu (martie 1965) i mai ales de Congresul al IX-lea al PCR (iulie 1965) nu a schimbat datele esenĠiale ale sistemului 7Nicolae Ceauescu nu a venit la putere într-o situaĠie de criză, ci într-una de relativă relaxare
socială i politică. El nu a trebuit să lupte pentru putere cu predecesorul său ori cu gruparea
acestuia. Tocmai de aceea, sarcina sa nu a fost de a schimba sistemul, ci de a-l consolida, continuând linia stabilită de predecesorul său 8 Pentru el, ca i pentru Stalin, ori Gheorghiu-Dej, ereziile ideologice echivalau cucrime politice. OpozanĠii erau prin definiĠie "huligani" i "infractori". Scopul său nu a fost să
construiască un "socialism care nu uită omul" (Imre Nagy) ori un "comunism cu chip uman" (Alexander Dubcek). De-sovietizarea de după 1963 a fost de fapt un mecanism de supravieĠuire a elitei comuniste româneti prin însuirea i manipularea simbolurilor patriotice. Nu se poate nega faptul că au existat momente de relativă deschidere, dar ele au fost întotdeauna decise de sus. Tot de sus s-a hotărât i revenirea la formulele cele mai agresive de control stalinist - de la "Tezele din iulie" din 1971, enunĠate de Ceauescu dupărevenirea din vizita în China i Coreea de Nord, până la sistematizarea generalizată a satelor
lansată oficial în prima fază în 1974 (Legea 58) i în faza a doua, exacerbată, în martie 1988.
Când Nicolae Ceauescu declara în 1988 că "hobby-ul său este construcĠiasocialismului în România", el nu făcea decât să mărturisească natura impenitent stalinistă a
experimentului comunist din Ġara noastră, de la început i până la sfârit. Simulacrul de
destalinizare din 1968 nu a condus, ca în Polonia sau Ungaria în perioada de după moartea lui
Stalin, la arestarea i judecarea unora dintre marii criminali. Nici Alexandru Drăghici (ministru de Interne între 1952-1965) i nici aghiotanĠii acestuia (Alexandru Nicolschi- Grünberg, Gheorghe Pintilie-Pantiua, János Vincze, Vasile Negrea) nu au fost adui vreodatăîn faĠa justiĠiei. Nici unul din efii regionali, direct implicaĠi în atrocităĠile stalinismului, nu a
fost judecat i condamnat. efii SecurităĠii din perioada ultimă a lui Ceauescu i a regimului(Iulian Vlad i Tudor Postelnicu) au fost judecaĠi pentru rolul lor în represiunea din decembrie
1989, nu pentru vina a de a fi condus o instituĠie fundamental ostilă drepturilor omului i
cetăĠeanului. Marii călăi s-au bucurat i unii încă se bucura de onoruri i pensii, iar victimele
au fost i sunt în continuare calomniate ori uitate. La ora scrierii acestui raport, torĠionari precum Gheorghe Enoiu (anchetator sadic, colonel securist) sau Nicolae PleiĠă (fostacăpetenie a SecurităĠii i a DirecĠiei de InformaĠii Externe) continuă să îi sfideze, în deplină
libertate, fostele victime. 5Stéphane Courtois et al., Le livre noir du communisme, Paris, Robert Laffont, 1997 (ed. rom. Cartea neagră a
comunismului - Crime, teroare, represiune, Bucureti, Editura Humanitas, FundaĠia Academia Civică, 1998);
Alain Besançon, La falsification du Bien, Paris, Julliard, 1985. 6Vezi Gheorghe Boldur-LăĠescu, Genocidul comunist în România, Bucureti, Editura Albatros, 1992.
quotesdbs_dbs1.pdfusesText_1[PDF] esgee oran
[PDF] esig casablanca prix
[PDF] esilv classement
[PDF] esilv débouchés
[PDF] esilv frais de scolarité
[PDF] esilv ordinateur
[PDF] esise men gov ma esise
[PDF] esj lille
[PDF] esj lille concours 2017
[PDF] esj lille master
[PDF] esj lille post bac avis
[PDF] esj lille post bac forum
[PDF] esj lille resultats 2017
[PDF] espace affine et espace vectoriel