[PDF] Manual pentru clasa a 7-a MINISTERUL EDUCA IEI CULTURII ?I

View - Download Manual pentru clasa a 7-a

Previous PDF

Next PDF

Galina Dragalina

Nadejda Velișco

Manual pentru clasa a 7-a

Manual pentru clasa a 7-a

Sistemul periodic al elementelor chimice

Editura ARC

CHIMIEISBN 978-9975-0-169-4

DAMSTADIUM

[281] Ds

ROENTGENIU

M [280] Rg

COPERNICUM

[285] Cn

NIHONIUM

[284] Nh FLER OVIUM [289] Fl

MOSCOVIUM

[288] Mc

LIVERMORIUM

[293] Lv

TENNESSINE

[294] Ts

OGANESSON

[294] Og OXIZI

SUPERIORI

COMPUØI CU

HIDROGENUL

Galina Dragalina . Nadejda Velișco

CHIMIE

Manual pentru clasa a 7-a

E ARC

Mcoala ........................................................................B.............................................................................................................

Manualul nr. ......................

Anul Numele de familie Anul Aspectul manualului de folosire Ii prenumele elevului Icolar la primire la returnare 1. 2. 3. 4. 5.

Redactor: Liliana ArmaGu

ConcepNia graficS Ii coperta:

Mihai Bacinschi

Desene: Vitalie Stelea, Serghei Samsonov

Redactor tehnic:

Mihai Dimitriu

Toate drepturile asupra acestei ediNii aparNin Editurii Arc. Editura Arc, str. G. Meniuc nr. 3, ChiIinSu. Tel.: 022735329, 022733619; fax: 022733623; www.edituraarc.md; e-mail: info.edituraarc@gmail.com

Galina Dragalina, Nadejda VeliIco, 2018

© Editura Arc, 2018

ISBN 978-9975-0-0169-4

Manualul a fost aprobat prin Ordinul nr. 670 din 16 iulie 2012 al Ministrului EducaNiei al Republicii

Moldova. Manualul este elaborat con

form Curriculumului disciplinar (aprobat în anul 2010) Ii finanNat din resursele financiare ale Fondului Special pentru Manuale. Acest manual este proprietatea Ministerului EducaNiei, Culturii Ii CercetSrii al Republicii Moldova.

Ƿnou, bun, satisfacator, nesatisfacator.

Comisia de evaluare:

Maria Bîrca,

din Moldova, ChiIinSu; Valeriu Gorincioi, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic "Mihai

Sadoveanu“, CSlSraIi;

Nadejda Burciu,

profesoarS, grad didactic întâi, Liceul Teoretic Cruglic,

Criuleni; Teodor Busuioc, profesor, grad didactic întâi, Liceul Teoretic "Mihai Eminescu“, HânceIti;

Zinaida lurcanu,

profesoarS, grad didactic doi, Liceul Teoretic "Mircea Eliade“, Nisporeni

Mihai Revenco, ǷNJ Ion Negura,ǷNJ́de Stat "Ion CreangS“ din ChiIinSu; Elena Ungureanu, dr. în filologie, Centrul de LingvisticS al

Institutului de Filologie al Academiei de MtiinNe a Moldovei;

Vitalie Coroban,

director artistic la

Editura Cartier

Redactor coordonator:

Tatiana Litvinova,

profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic "Titu Maiorescu“,

ChiIinSu

3

CUPRINS

Cuvânt-înainte

Normele de lucru în cabinetul (laboratorul) de chimie

Capitolul 1.

Chimia - tiina despre substane ................................7 1.1 Substana - form de existen a materiei ..........................................................7

1.2 Apariia i dezvoltarea chimiei ........................................................................

...11 1.3 Contribuia chimiei la sporirea calitii vieii ..................................................14 Lucrarea practic nr. 1. Regulile de lucru cu substanele i utilajul chimic ...19 1.4 Proprietile substanelor ........................................................................ ............22 1.5

Metodele de cunoatere în chimie .....................................................................25

Experiena de laborator nr. 1. Studierea

proprietilor fizice ale substanelor .................................................................27

1.6 Fenomene fizice i chimice ........................................................................ .........28 Lucrarea practic nr. 2. Pregtirea pentru lucrul în laborator. Lucrul cu substanele. Studierea fenomenelor fizice i chimice .......................31 1.7 Atomul. Molecula ........................................................................ .........................33

1.8 Elementul chimic ........................................................................

.........................35 1.9 Simbolurile i denumirile elementelor chimice ...............................................38

1.10 Masa atomic relativ ........................................................................

..................41 1.11

Sistemul periodic al elementelor chimice ..........................................................43

1.12 Elementele metalice i nemetalice. Substanele simple metale i nemetale ...47

1.13 Formula chimic. Compoziia sub stan ei. Masa molecular relativ. ..........49 Evaluare sumativ ........................................................................ ........................54

Capitolul 2.

Structura substanei ............................................................55 2.1

Modelul planetar al atomului ........................................................................

.....55 2.2 Structura atomului. Nucleul ........................................................................ .......57 2.3

Înveliul electronic al atomului ........................................................................

..61 2.4

Repartizarea electronilor pe straturi .................................................................62

2.5 Structura atomului i poziia elementului în sistemul periodic .....................65 2.6

Noiuni despre valena elementelor ...................................................................70

2.7 Substane binare. Determinarea valenei elemen te lor dup formula chimic ........................................................................ ..................72

2.8 Alctuirea formulelor chimice dup valen ....................................................75

2.9 Legtura chimic ........................................................................ ..........................78

2.10 Legtura covalent ........................................................................

.......................79 2.11 Noiuni de electronegativitate. Legtura covalent polar .............................83 4

Galina Galina

Galinali Galinali

2.12

Legtura metalic

.........................89 2.13

Legtura ionic

.............................90 Experiena de laborator nr. 2. Stabilirea tipului de legtur chimic în mostrele de substane propuse, în baza compoziiei lor ...............................95

Evaluare sumativ

................................96

Capitolul 3.

Chimia i mediul ambiant ................................................97 3.1 Substane pure i amestecuri ........................................................................ ......97

3.2 Purificarea substanelor ........................................................................

............100 Experiena de laborator nr. 3. Purificarea apei ...............................................103 Lucrarea practic nr. 3. Purificarea srii de buctrie ...................................104 3.3 Apa natural - amestec de substane...............................................................105

3.3.1. Apa - substan unic. ........................................................................

.....105

3.3.2. Componena apei naturale. ....................................................................107

3.4 Purificarea apei ........................................................................ ............................110 3.5 Aerul - amestec de substane gazoase .............................................................112 3.6

Chimia i problemele de mediu ........................................................................

.116 Anexe Anexa 1. Sistemul periodic. Utilizri ale elementelor chimice ............................121

Anexa 2. Sistemul periodic al elementelor chimice

Anexa 3. Sistemul periodic al elementelor chimice

Anexa 4. Masele moleculare relative

Anexa 5. Solubilitatea în ap a acizilor, bazelor i sruril or .................................128

SEMNIFICAIA SIMBOLURILOR

SoluTionarea sarcinii asigurS

tre ce rea la urmStorul conTinut * Material pentru elevii com- petenNi (extracurricular)InformaTie pentru îmbo gSTirea cuno I tinTelorǹ la tema datS

ExperienTe de laborator

sau lucrSri practice cStre un grup de elevi

NOTIUNI-CHEIE

Remarcă

Constatarea faptelor, a

fenomenelor chimice etc.

Sarciniimediate

DefiniTie de reTinut

t i a i că... 5

DragG allvG,

În clasa a VII-a vei înva o nou disciplin -

CHIMIA.

C himia este o tiin interesant i atractiv, pe care o vei studia i în urmtorii ani de coal, pân la bacalaureat. C ei care se vor simi atrai de miraculoasa lume a formu lelor chimice vor continua s o studieze la facultate. Manualul de fa este structurat pe trei capitole. În capitolul întâi vei face cunotin cu noiunile elementare de chimie. Vei afla ce sunt atomii, moleculele, substanele i care sunt proprietile lor. Vei descoperi apoi care sunt condiiile ce determin diversitatea substanelor i ce rol are omul în fabricarea i utilizarea pro duselor chimice, a materialelor, care este contribuia savanilor din lume i a celor din

Republica

Moldova la dezvoltarea chimiei. Tot aici vei lua cunotin de uimitoarea sistematizare a elementelor chimice, numit sistemul periodic al elementelor. C apitolul al doilea este consacrat structurii substanelor. Din aceste teme vei afla ce este structura atomului, care sunt caracteristicile elementelor chimice i valena lor, tipurile de legturi chimice.

Ultimul capitol, intitulat

Chimia i mediul ambiant,

relev importana substanelor i a amestecurilor chimice în viaa omului, concretizeaz cauzele care conduc la polua- rea mediului în care locuim (apa, aerul, solul) i accentueaz importantul rol pe care îl joac chimia în soluionarea problemelor ecologice. Prin acest capitol, autorii îi pro pun s transmit tuturor elevilor grija pentru natura ce ne înconjoar, îndemnându-i s ia atitudine fa de ceea ce se întâmpl în preajma lo r. Fiecare tem este structurat într-o succesiune logic a cunoaterii: conexiunea cu materialul precedent, expunerea noului coninut, totalizarea, exerciiile pentru evalu- are. Deoarece chimia este o disciplin nu doar teoretic, ci i aplicativ, pentru unele teme sunt prevzute, la final, activiti experimentale, prin care sunt confirmate legit- ile teoretice. Pentru a înelege mai profund materialul, temele sunt însoite de rubrici cu infor- maii utile care au menirea s stimuleze activitatea creativ. Not. Cuvintele-cheie de la începutul fiecrei teme sunt date pentru a facilita cu- tarea pe internet (Google, Yahoo, Wikipedia .a.) a informaiilor suplimentare.

V dorim succes!

Autorii

6

1. Înainte de a începe lucrul, îmbracS halatul; la indicaNia profesoru-

lui, poNi folosi Ii alte mijloace de protecNie (ochelari, mSnuIi spe- ciale etc.).

2.Ƿ́NJNJ-

vul necesar. 3. Nu lSsa deschise recipientele cu reactivi. Nu schimba cu locul dopurile Ii pipetele pentru reactivi.

4. Ia doar cantitatea de reactiv indicatS în instrucNiune. De obicei, NJ NJ́ ́NJ NJ substanNele solide sau 1 ml pentru cele lichide).

5. Resturile de reactivi nu le pune înapoi în vasul din care le-ai luat, NJNJlaborantului.

6. Nu lua reactivii cu mâna, ci cu instrumentele speciale (linguriNS, spatulS).

7.NJ́-

tatea lor sunt otrSvitori.

8. Mirosirea substanNelor se va face în felul urmStor: prin miIcSri uIoare ale mâinii deasupra vasului, vaporii care se degajS vor fi îndreptaNi spre nas (fig. 1.22, pag. 23).

9.NJNJNJ́NJîn clema pentru eprubete (numitS impropriu cletarNJǷslab pe toatS suprafaNa, apoi în partea necesarS.

10.NJ́ǷNJǷgura eprubetei spre tine; uneori, în timpul fierberii, sar stropi de lichid.

11. DacS întâmplStor s-au vSrsat reactivi pe piele sau pe haine, anunNS imediat profesorul (sau laborantul).

12. Obiectele fierbinNi nu le pune pe masS, ci pe un suport special.

13. Nu efectua nici o experienNS în afara lucrSrii date.

DupS terminarea experienNelor, vei face curat la locul de lucru. Vasele le vei spSla cu apS, folosind, pentru curSNare, perii speciale. Elevii sunt obligali sn respecte aceste reguli; nerespecta- rea lor poate avea urmnri grave: arsuri, rnniri, intoxicalii.

NORMELE DE LUCRU

în cabinetul (laboratorul) de chimie

7

NOTIUNI-CHEIE

CHIMIA

TIINA DESPRE SUBSTANE

Substana - form de existen a

materiei D up studierea acestui capitol, vei fi capabil: sS descrii obiectul de studiu al chimiei, sS cunoIti regulile dBe tehnicS a securitSNii în sS exemplifici cum contribuie chimia la creIterea calitSNii BvieNii; sS defineIti noNiunile de atom, molecul, substan, element chimic, simbol chimic, formul chimic, mas atomic Ii mas molecular relativ; NJ́Ƿ́Ƿ́Ƿmetale Ii nemetale, substanNe organice Ii anorganice;

NJ́-mice;

NJ́ǷNJ́-puse.

1 Din cele studiate pân acum la fizic, biologie i ge- ografie, am aflat c tot ce ne înconjoar este format din materie. Materia reprezint realitatea care exist independent de noi i constituie izvorul tuturor transformrilor din natur. Corpuri i substane. Întreaga lume care ne încon- joar este alctuit dintr-o mulime de obiecte sau cor- puri fizice.

Corpul reprezint poriunea de materie cu form

proprie i volum. Corp fizic este orice obiect ce are mas, volum i alte caracteristici. Astfel, cartea, pixul, lingura, paharul, calculatorul, automobilul .a. sunt corpuri fizice (fig. 1.1).

Prin ce se deosebesc toate aceste obiecte?

Corpurile date au forme, dimensiuni i culori diferite.

Materie

SubstanNS

Materiale

substanNelor 1.1

Fig. 1.1.

Diferite corpuri

8 Atunci când examinam un obiect, ne interesam li de coniinutul lui, adi- ca de materia din care este el alcatuit. Pot exista diferite corpuri din aceeali materie (fig. 1.2) sau pot fi corpuri identice alcatuite din materii diferite. De exemplu, un cub poate fi din lemn, piatra, fier, sticla, cauciuc sau polimer etc. (fig. 1.3).

Fig. 1.4.

din diferite substanNe

În chimie, materia este numita

substan. Materia din care este alctuit un corp fizic se numete substan. Astfel, substanGa este forma de existenGa a materiei. Mai târziu, când vom studia caracteristicile substanGelor, vom înGelege ca un corp fizic poate fi alcatuit din una sau din mai multe substanGe. De exem- plu, cuiul metalic poate fi dintr-o singura substania - din fier, lingura poate fi din aluminiu, caietul - din celuloza, iar paharul - din sticla; sticla este însa un amestec de substanGe numite silicai (fig. 1.4).

Omul în lumea substanelor i materialelor.

Lumea substanGelor este

foarte numeroasa. În prezent sunt cunoscute peste 12 mln. de substanGe. Une-

Fig. 1.2.

Obiecte diferite ca for

mS

Ii dimensiuni confecNionate din

aceeaIi materie (sticlS)Fig. 1.3. Cub din diverse materii: a) lemn; b) piatrS; c) sticlS; d) mase plastice; e) fier

acb d e 9

Remarc

Fig. 1.5.

SubstanTe Ii

om în diverse domenii le au fost descoperite în natur, altele au fost obinute pe cale chimic de ctre savani. Instituii i grupuri de savani din lumea întreag sunt preocupai de obinerea substanelor noi.

Care este importana procesului de descoperire a

acestora?

Propriu-zis, substana devine valoroas doar atunci

când este folosit pentru obinerea unor materiale (aces- tea pot fi alctuite dintr-o singur substan sau dintr-un amestec de substane). Astfel, dup ce descoper o substan, savanii îi stu- diaz proprietile, iar pe baza datelor obinute creeaz materiale utile pentru producerea unor articole destinate industriilor agricol, alimentar, farmaceutic, de con- strucie a mainilor etc. (fig. 1.5).

O substan poate

exista în natur, adic

în sol, ap, tulpini,

frunze, flori etc., fr ca noi s bnuim de existena ei. Ea devine cunoscut doar atunci când savanii o sepa r, o cerceteaz, apoi îi dezvluie compoziia, structura, proprietile fizice i chimice. Toate aceste caracteristici sunt înscrise ulterior

într-un registru inter

naional.

Diversitatea substanelor.

Examinând corpurile fi-

zice, care, la rândul lor, sunt alctuite din materie, adic din substane, observm c ele difer prin proprietile lor. Astfel, de exemplu, sticla este în stare solid, apa este în stare lichid, iar oxigenul este o substan gazoas. Substanele se deosebesc între ele nu doar prin sta- rea de agregare, ci i prin densitate, temperatura de topi- re sau de fierbere, culoare, solubilitate, miros, plasticitate .a. De exemplu, aluminiul este mai uor decât fierul, al- coolul fierbe la o temperatur mai joas decât apa.

Chiar dac multe substane se aseamn dup anu-

mite criterii (de exemplu, sunt solide, la fel ca zahrul i sarea de buctrie, sau sunt lichide incolore, la fel ca apa, 10

EVALUARE

Sarciniimediate

alcoolul .a.), ele difer neaprat dup unele proprieti ce le caracterizeaz. Iar pentru a nu le confunda, fieca- re substan are "buletinul su de identitate" (asemenea omului), care cuprinde un ansamblu de caracteristici concrete. În acest "buletin" este descris compoziia sub- stanei, structura i proprietile ei, cile de obinere i domeniile de utilizare.

DS exemple de sub

stanTe care se aseamS nS dupS culoare, dar diferS dupS starea de agregare.

1. ExplicS esenTa noTiunii de corp fizic. DS exemple.

2.

3. DS exemple de:

a)ǷNJǹ b)NJǷǹNJ

4. Alege denumirile de corpuri:

a) cui; b)NJc) plumb; d) lingurS; e) pix; f) fier; g) carte.

5.NJNJ́

a) tub din ... b) sârmS din ... c) lingurS din ... d) inel din ... e) brSNarS din ... f) cui din ...

6.Ƿǹ

paharul, farfuria, sacoIa etc.).

7.ǹǷǹ

8. ExplicS importanTa descoperirii sau a obTinerii substanTelor noi.

9.NJNJNJǹǷ

Se dau cuvintele:

a) cui, b)

Ĭ Ĭc) d)

e) k)quotesdbs_dbs22.pdfusesText_28

[PDF] Présententaion MASTER ANALYSE ET GEOMETRIE - Faculté des

[PDF] Module Analyse 2 - Faculté des Sciences de Rabat

[PDF] Analyse - Exo7

[PDF] Analyse 2 - Résumé du Cours

[PDF] Lire PDF Cours de mathématiques, tome 5 : Analyse 3 : Cours et

[PDF] Analyse - Exo7

[PDF] ANALYSE ABC

[PDF] Analyse des affiches de propagande Plan de leçon - Musée

[PDF] Airbnb en France - Le blog - Bnblord

[PDF] ANTIGONE

[PDF] lecture et analyse des articles scientifiques - Moodle Fribourg

[PDF] Calcul asymptotique

[PDF] 123 La balance des paiements, outil d 'analyse

[PDF] LE BILAN FONCTIONNEL - APPROFONDISSEMENT Objectif(s) : o

[PDF] Analyse, modélisation et simulation de l impulsion au sol dans les