[PDF] BIOLOGIE CORINT educa?ional. Silvia Olteanu

View - Download BIOLOGIE

Previous PDF

Next PDF

C ORINT

Silvia Olteanu, Camelia Voicu,

Iuliana Tanur, Camelia Manea,

47

CONŢINUTURI ? CLASA A X?A

1. 1. ŢESUTURI VEGETALE ȘI ANIMALE: clasificare, structură, rol

1.1. ğESUTURI VEGETALE

- embrionare primare - apicale, intercalare - definitive - de apărare - epiderma, fundamentale - asimilatoare, de depo- zi tare, conducătoare, secretoare

1.2. ğESUTURI ANIMALE

- epiteliale: de acoperire; secretoare - tipuri de glande; senzoriale; - conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele; - muscular: striat, neted; - nervos - neuronul, celula glială

1.1. ŢESUTURI VEGETALE

ğESUTURILE reprezintă grupări celulare interdependente alcătuite din celule

asemănătoare ca formă, structură i funcĠie, apărute în urma diferenĠierii celulare

(histogeneză); formează organele plantelor. ŢESUTURI VEGETALE - după gradul de diferenţiere a celulelor, distingem:

I. ŢESUTURI EMBRIONARE,

MERISTEMATICE,

FORMATIVE

(sunt formate din celule ne- diferenţiate, mici și rotunjite, cu pereţi subţiri, fără spaţii

între ele)Celulele meristematice:

- au citoplasmă abundentă și sintetizează intens substanţe organice - au capacitate de diviziune, formând noi celule care se diferenţiază ulterior, speciali- zându-se și generând ţesuturi definitive.- meristeme primordiale: care alcătuiesc embrionul - meristeme primare: derivă din celule meristematice primordiale, vor asigura creșterea în lungime a plantei: - apicale (în vârfurile de creș- tere ale rădăcinii și tulpinii) - intercalare (la nivelul no du- rilor plantelor cu tulpini articulate)

II. ŢESUTURI DEFINITIVE

(formate din celule dife- renţiate, specializate, fără

capacitate de diviziunede apărare epiderma se găsește la periferia organelor, fiind formată

dintr-un strat de celule aplatizate, acoperite de cuticulă - epiderma frunzei prezintă stomate, îndeplinind rol de apărare, dar și în schimbul de gaze cu mediul înconjurător - epiderma rădăcinii (rizoderma) prezintă perișori absorbanţi conducătoare = vasculare- formate din celule alungite dispuse cap la cap, formând: vase conducătoare lemnoase: celule moarte, cu pereţi puternic îngroșati; conduc seva brută (apa și sărurile minerale) 48
vase conducătoare liberiene: celule vii, alungite, cu pereţii transversali perforaţi = tuburi ciuruite; conduc seva elaborată (sub- stanţele organice preparate în frunză) fundamentale: formate din celule vii, polie- drice, cu perete subţire; au funcţii multipleparenchim asimilator: abundent în frunză, bogat în cloroplaste: format din: ţesut palisadic și ţesut lacunar parenchim de depozitare: depozitează: - diferite substanţe produse de plantă; abundă în tulpi- nile subterane (rizomi, bulbi, tuberculi de cartof - depozitează amidon), în rădăcini tuberizate (morcov, sfeclă, ridiche), în seminţele plantelor oleaginoase (floarea-soarelui, soia, rapiţă) - apă: ţesuturi acvifere, la plantele din zone secetoase - aer: ţesuturi aerifere, la plantele acvatice secretoare- formate din celule care acumulează sau elimină produși de meta- bolism - secretă mucilagii, latexuri, uleiuri volatile, gume, nectaruri, rășini - reprezentate de peri secretori, glande nectarifere, canale rezinifere etc.

1.2. ŢESUTURI ANIMALE

ğesuturile animale se formează prin procese de diferenĠiere, în cursul dezvoltării embrionare.

Tipuri de Ġesuturi animale:

- epiteliale - cu rol de protecĠie, secreĠie i recepĠie a unor stimuli - conjunctive - cu rol de legătură, susĠinere, rezistenĠă, formarea elementelor figurate ale sângelui, depozitarea unor substanĠe de rezervă - muscular - cu rol de contracĠie (componenta activă a micării) - nervos - cu rol de generare i conducere a influxului nervos

I. Ţesuturi

epitelialede acoperire- acoperă suprafaţa corpului, formând epiderma - căptușesc organele cavitare, formând mucoase - formate din celule alăturate, dispuse în unul sau mai multe straturi de celule așezate pe o membrană bazală, care le separă de restul ţesuturilor - nu sunt vascularizate, hrănirea realizându-se prin difuziune din ţesutul conjunctiv de dedesubt

Tipuri de epitelii:

- unistratificate: cilindric simplu (mucoasa stomacului, a intesti- nului subţire), pavimentos simplu (endocard), cubic simplu (canale excretoare ale glandelor salivare) - pseudounistratificate: mucoasa traheală - epitelii pluristratificate: epiderma, mucoasa cavităţii bucale, a faringelui, a esofagului 49
secretoare- formate din celule cu proprietăţi secretorii care, împreună cu ţesutul conjunctiv, vasele de sânge și nervii, formează glande: exocrine - își varsă produsul de secreţie prin intermediul unui canal: - la exterior: glandele sebacee, sudoripare - în diferite cavităţi: glande gastrice, glande intestinale, glande salivare endocrine - produșii de secreţie (hormonii) sunt eliminaţi direct în sânge: tiroida, hipofiza, suprarenale, epifiza, timusul, paratiroidele mixte - au atât secreţie externă, cât și internă: pancreasul și gonadele (testicul, ovar) senzoriale- formate din celule specializate în recepţionarea unor stimuli și transmi- terea impulsurilor nervoase către sistemul nervos central - intră în structura receptorilor din organele de simţ ale majorităţii analizatorilor

II. Ţesuturi

conjunctive, formate din: - celule conjunctive - ? bre conjunctive (de colagen, reticulină, elastină) - substanţă fundamentală: moale, semidură, durăII.1.Ţesuturi conjunctive moi- lax: cu rol de legătură a diferitelor părţi de organe;- leagă între ele diferitele părţi ale organelor - hrănesc alte ţesuturi - oferă protecţie mecanică - depozitează grăsimi - produc elementele ? gurate ale sângelui - au rol în imunitate- adipos: în hipoderm; adipocitele (celulele) sunt încărcate cu grăsime - reticulat: în ganglionii limfatici, măduva roșie hematogenă - elastic: în pereţii arterelor mari - ? bros: formează fasciile sau capsulele unor organe

Sângele

- este considerat un tip particular de ţesut conjunctiv; - reprezintă 7-8% din greutatea corpului; - este format din: plasmă (55% din volumul sangvin); o conţine apă (90%), săruri minerale și substanţe organice (10%); rol: asigură transportul de substanţe și comunicarea dintre diferite ţesuturi și organe; elemente figurate (45% din volumul sangvin); produse de măduva osoasă roșie, hematogenă o globule roșii (eritrocite, hematii); anucleate, cu formă discoidală, biconcavă; conţin hemoglobină; rol: transportă gazele respiratorii (O 2

și CO

2 o globule albe (leucocite, limfocite); nucleate, cu formă diferită; rol: în apărarea organismului (imunitate) o trombocite (plachete sangvine); fragmente celulare, anucleate; rol: în coagula- rea sângelui (oprirea hemoragiilor/hemostază). 50

II.2.Ţesut

conjunctiv semidur (ţesut cartilaginos)- hialin- formează cartilajele - nu au vase de sânge - localizare: cartilajele embrionului, cartilajele costale, laringe, trahee, în pavilionul urechii, epiglotă, conductul auditiv extern; discurile intervertebrale, meniscurile articulare, ligamente.- elastic - ? bros

II.3.Ţesut

conjunctiv dur- ţesut osos compact - lamelele osoase au dispunere concentrică în jurul canalelor

Havers, prevăzute cu vase de sânge

și nervi - osteon

- se găsește în partea centrală a oaselor lungi și la periferia oaselor late și scurte - ţesut osos spongios - lamelele osoase, trabecule ce se

întretaie, delimitând cavităţi

numite areole, aspect spongios - localizat în extremităţile oaselor lungi și în centrul oaselor scurte și late- substanţa fundamentală este alcătuită din oseină, substanţă organică secretată de celule osoase tinere, impregnată cu săruri minerale de Ca și P - celulele osoase mature se numesc osteocite și se a? ă dispuse în cavităţi numite osteoplaste - ţesutul osos este format din lamele osoase

III. Ţesut

muscular- format din celule alungite, ? bre musculare, care se pot contracta, producând o forţă de tracţiune

Celulele

musculare au: - sarcolemă (membrană), - sarcoplasmă (plasma), - organite celulare comune - organite celulare speci? ce: mio? brileŢesut muscular striat - se a? ă în mușchii scheletici, dar și în musculatura unor organe inter- ne: limbă, faringe, laringe, prima parte a esofagului - ? brele musculare striate sunt celule gigantice, cu numeroși nuclei dispuși periferic, cu lungimea de până la 10-12 cm și 10-100 microni diametru

Ţesut muscular neted

- este situat în pereţii organelor interne cavitare (stomac, vezica biliară, vezica urinară, uter) și ai vaselor de sânge - ? brele musculare sunt celule fusiforme, cu un singur nucleu situat central - are dimensiuni până la 0,5 mm lungime

Ţesut muscular cardiac

- este format din celule striate cu un singur nucleu central - intră în alcătuirea peretelui inimii, formând miocardul 51

IV. Ţesut

nervos, format din:Neuroni - primesc, prelucrează, memorează și transmit informaţii - sunt alcătuiţi din:Neuron - unitatea structurală și funcţională a sistemului nervos, capabilă de excitabilitate și conductibilitate, fără capacitate de diviziune.

Corp celular:

formează substanţa nervoasă cenușie - poate avea forme diferite - prezintă: membrană (neurilemă) care delimitează citoplasma (neuroplasma), în care se găsesc organite celulare comune (lipsește centrozomul, din această cauză neuronul nu se divide) și speci? ce (neuro? brile și corpusculi Nissl)

Prelungiri

nervoase: intră în alcătuirea nervilor și a substanţei albeDendrite: - prelungiri scurte, rami? cate - conduc impulsul nervos de la periferie spre centru (corpul celular): aferent = centripet Axon: prelungire unică, lungă, acoperită de trei teci: teaca de mielină, teaca Schwann, teaca Henle (uneori teaca de mielină poate lipsi - ? bre amielinice). La capătul terminal, prezintă rami? caţii butonate, butoni terminali, care conţin vezicule cu mediator chimic cu rol în transmiterea impulsului nervos. - axonii transmit impulsul nervos de la corpul celular la butonii terminali, spre alt neuron: sens eferent = centrifug

Celule gliale

(nevroglii)-celulele gliale sunt de 10 ori mai numeroase decât neuronii - au capacitate de diviziune -îndeplinesc funcţii: - trofice: hrănesc neuronii - de susţinere și reparatorie, de cicatrizare - secretă mielina - celulele Schwann - de fagocitare a neuronilor distruși - de izolare și de apărare a ? brelor nervoase Neuronii comunică între ei, cu celulele receptoare - sinapsa de tip receptor între celulele senzoriale i dendritele neuronilor senzitivi, precum i cu celulele efectoare (musculare, glandulare), prin sinapse, alcătuite din: componentă presinaptică (membrana butonului terminal), fantă sinaptică, componentă postsinaptică (membrana corpului celular, dendrita sau axonul altui neuron). Transmiterea impulsului nervos se face cu ajutorul mediatorilor chimici, eliberaĠi în fanta sinaptică, care acĠionează asupra membranei neuronului următor. Un alt tip de sinapse îl reprezintă sinapsele electrice. Sinapsele chimice sunt unidirec-

Ġionale, cele electrice sunt bidirecĠionale i se realizează în zonele neuronilor cu rezistenĠă

electrică mică. 89
cloroplastvacuol\mitocondrii reticul endoplasmatic aparatul Golgi nucleu citoplasma membrana celular\ centrozom ribozomi lizozomi perete celular

DESENE

CELULA VEGETAL| CELULAANIMAL|

90
glicoprotein\ glicolipid protein\-canal colesterol fosfolipid protein\ transmembranar\protein\dublu strat fosfolipidic protein\ transmembranar\ cloroplast membrana dubl\ sistem tilacoidal tilacoide grana ribozomi ribozomicristemembrana intern\ cutat\membrana extern\ neted\membrana dubl\ enzime oxido-reduc\toare stroma matrixADN circular bicatenarmitocondrie

MEMBRANA CELULAR|

ORGANITE CELULARE CU MEMBRANA DUBL|

91
lumina ADN grana ribozomi stromacitoplasma

CICLUL

CALVIN

fotoliza apei H2O [CH2O]n hidrat de carbon O2 CO2 ATP NADP

ADP+Pi

NADPH

CLOROPLASTUL {I FOTOSINTEZA

membrana extern\enzime oxidoreduc\toare membrana intern\ ribozomi

GGLLIICCOOLLIIZZAA

cristematrixADN

GGLLUUCCOOZZAA

PPIIRRUUVVAATT

AACCEETTIILL CCooAA

22AATTPP

CCIICCLLUULL

KKRREEBBSS

FFOOSSFFOORRIILLAARREEAA OOXXIIDDAATTIIVV||

22AATTPP

3344AATTPP

CCIITTOOPPLLAASSMMAA

HH 22

OOCCOO

22

MITOCONDRIA {I RESPIRA}IA CELULAR|

GLICOLIZAGLUCOZA

PIRUVAT

ACETIL CoA2ATP

CICLUL

KREBS

FOSFORILAREA OXIDATIV|

2ATP

34ATPCITOPLASMA

H 2 OCO 2 103

1. Lizozomii au rol în:

a. sinteza proteinelor; b. digestia intracelulară; c. secreĠie; d. fotosinteză.

3. Nematodele sunt:

a. platelminĠi; b. nematelminĠi; c. anelide; d. molute.

5. Sucul pancreatic acĠionează în:

a. stomac; b. pancreasul exocrin; c. intestinul subĠire; d. fi cat.2. Venele cave se deschid în: a. ventriculul stâng; b. ventriculul drept; c. atriul stâng; d. atriul drept.

4. Piramidele Malpighi se afl ă în:

a. zona corticală a rinichiului; b. pelvisul renal; c. glomerulul nefronului; d. zona medulară a rinichiului.

TESTUL 1

SUBIECTUL I (30 puncte)

A. 4 puncte

ScrieĠi noĠiunile cu care trebuie completate spaĠiile libere din afirmaĠia urmă- toare, astfel încât aceasta să fie corectă: Tunicile globului ocular sunt........................, ........................... i retina.

B. 6 puncte

DaĠi 2 exemple de grupe de vertebrate; scrieĠi, în dreptul fiecărei grupe, câte un exemplu reprezentativ.

C. 10 puncte

ScrieĠi litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură varian- tă de răspuns.

D. 10 puncte

CitiĠi cu atenĠie afirmaĠiile următoare. Dacă apreciaĠi că afirmaĠia este adevă-

rată, scrieĠi, în dreptul cifrei corespunzătoare, litera A. Dacă apreciaĠi că afirmaĠia

este falsă, scrieĠi, în dreptul cifrei corespunzătoare, litera F i modificaĠi parĠial

afirmaĠia pentru ca aceasta să devină adevărată. FolosiĠi, în acest scop, informaĠia

tiinĠifică adecvată. Nu folosiĠi negaĠia.

TESTE ȘI BAREME

104

1. Arahnidele i crustaceii fac parte din încrengătura molute.

2. Algele verzi au nutriĠie heterotrofă.

3. Determinismul genetic al sexelor de tip Drosophila este întâlnit la mamifere.

SUBIECTUL AL II-LEA (30 puncte)

A. 18 puncte

La mamifere, circulaĠia este închisă.

a) PrecizaĠi o asemănare i o deosebire între artera aortă i artera pulmonară. b) EnumeraĠi două componente din structura inimii.

c) CalculaĠi conĠinutul în apă al plasmei sangvine a unei persoane, tiind următoarele:

quotesdbs_dbs5.pdfusesText_9

[PDF] bac biologie corrigé

[PDF] bac biologie corrigé 2014

[PDF] bac biologie corrigé 2015

[PDF] bac biologie cote r

[PDF] bac biologie débouchés

[PDF] bac biologie écologie

[PDF] bac biologie forum

[PDF] bac biologie genetica

[PDF] bac biologie humaine

[PDF] bac biologie laval

[PDF] bac biologie lectii

[PDF] bac biologie marine

[PDF] bac biologie mate-info

[PDF] bac biologie mcgill

[PDF] bac biologie médicale