[PDF] Biologie 11-12.indb CORINT educa?ional. Silvia Olteanu

View - Download Biologie 11-12.indb

Previous PDF

Next PDF

C ORINT

Silvia Olteanu, Adriana Neagu,

Florina Miricel, Corina Gheorghe,

Ana Dragomir

39

2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE

2.2.1. DIGESTIA ȘI ABSORBŢIA

- transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv - absorbĠia intestinală - fiziologia intestinului gros - noĠiuni elementare de igienă i patologie: cariile dentare, stomatita, enterocolite, ciroza hepatică, litiaza biliară, pancreatita TRANSFORMĂRI FIZICO-CHIMICE ALE ALIMENTELOR ÎN TUBUL DIGESTIV Digestia reprezintă totalitatea proceselor mecanice, fizice i chimice prin care sunt transformate substanĠele complexe din alimente în substanĠe simple sau nutrimente uor asimilabile de către organism. Digestia, după locul în care se desfăoară, poate fi: - bucală; - gastrică; - intestinală.

I. Digestia bucală - se desfăoară în cavitatea bucală. Constă în realizarea unor:

- procese mecanice - masticaĠia - prin care alimentele sunt fragmentate cu ajutorul dinĠilor, limbii i muchilor masticatori. Fragmentarea alimentelor: - mărete suprafaĠa de contact cu sucurile digestive; - favorizează formarea bolului alimentar. - procesele chimice: se realizează sub acĠiunea salivei produsă permanent de glandele salivare (glande salivare mari: glande sublinguale, submaxilare i parotide i glande salivare mici).

Compoziţia

saliveiSubstanţe anorganice apă, electroliţi Substanţe organice- mucus, cu rol - de protecţie a cavităţii bucale - de legare a particulelor alimentare - de favorizare a deglutiţiei - lizozim - substanţă cu efect bactericid - amilaza salivară (ptialină), enzimă glicolitică care transformă amidonul preparat (fiert sau copt) în maltoză (dizaharid) Rezultatul proceselor din cavitatea bucală este bolul alimentar. DeglutiĠia reprezintă trecerea bolului alimentar din cavitatea bucală prin faringe i esofag în stomac.

40II. Digestia gastrică - se desfăoară în stomac prin procese mecanice i chimice

care permit transformarea bolului alimentar într-o pastă numită chim gastric. - activitatea motorie - realizată de musculatura stomacului, prin: - contracĠii tonice, cu rol de a permite umplerea stomacului; - contracĠii peristaltice - asigură deplasarea alimentelor spre intestinul subĠire; - contracĠii de retropulsie - asigură amestecul alimentelor cu sucul gastric. - activitatea secretorie - glandele gastrice secretă sucul gastric.

Compoziţia

sucului gastricComponenta anorganică- apă - solvent universal, mediul de desfășurare a reacţiilor biochimice - acid clorhidric- asigură un pH acid, favorabil activităţii enzimelor digestive, activează pepsinogenul (secretat inactiv pentru evitarea autodigestiei) în pepsină, distruge bacteriile ajunse în stomac

Componenta

organică- mucus - Protejează peretele stomacului de acţiunea enzimelor proteolitice proprii enzime proteoliticepepsinogen HCl pepsină (formă inactivă) (formă activă) - descompune proteinele

în fragmente mai mici

(albumoze și peptone) labfermentul- coagulează laptele gelatinaza- hidrolizează gelatina enzime lipoliticelipaza gastrică- descompune lipidele, deja emulsionate, în acizi grași și glicerol III. Digestia intestinală - se desfăoară la nivelul intestinului subĠire, locul unde se definitivează digestia i se realizează absorbĠia nutrimentelor. Constă în: - activităĠi motorii - asigură amestecul chimului cu sucurile digestive i împingerea resturilor nefolositoare spre intestinul gros, prin contracĠii intestinale de tip peristaltic i micări segmentare.

- activităĠi secretorii - la nivelul intestinului subĠire acĠionează trei sucuri digestive:

sucul biliar sau bila, sucul pancreatic i sucul intestinal. SUCUL

DIGESTIVCARACTERISTICI COMPOZIŢIE ROL

Sucul biliar

(bila)Este secretat perma- nent de către celulele ficatului (hepatocite).

În perioada inter-

digestivă, sucul biliar este depozitat în vezica biliară (colecist), iar în timpul digestiei ajunge

în duoden prin canalul

coledoc.NU conţine enzime conţine: apă acizi biliari lecitină săruri biliare (din degradarea colesterolului)- rol în emulsionarea grăsimilor, activarea enzimelor lipolitice, absorbţia produșilor lipidici pigmenţi biliari (din degradarea hemoglobinei) 41
SUCUL

DIGESTIVCARACTERISTICI COMPOZIŢIE ROL

Sucul pancreaticEste secretat de partea exocrină a pancreasului

și ajunge în duoden

printr-un canal care se deschide împreună cu canalul coledoc.apă anionul carbonic HCO 3 - se combină cu Na și formează Na 2 CO 3 cu rolul de a neutraliza aciditatea chimului gastric enzime proteolitice peptidaze- secretate în formă inactivă și activate în cavitatea intestinală, descompun proteinele în oligopeptide: tripsinogenul care se transformă în tripsină activă; tripsina provenită din tripsinogen inactiv; chimotripsina provenită din chimotripsinogen; carboxipeptidazele: descompun oligopeptidele în di și tripeptide; elastaza: hidrolizează proteinele fibroase amilaza pancreatică acţionează asupra amidonului transformându-l în maltoză lipaza pancreatică transformă lipidele neutre (trigliceride) în acizi grași și glicerol Sucul intestinalEste produs de glandele intestinale.

Enzimele sunt atașate

de membrana apicală a enterocitelor.apă mucus asigură protecţia peretelui intestinal de aciditatea chimului gastric peptidaze (di și tripeptidaze)descompun di și tripeptidele în aminoacizi dizaharidaze descompun dizaharidele în monozaharide lipaza intestinală descompune lipidele emulsionate în acizi grași și glicerol AbsorbĠia intestinală - este procesul prin care nutrimentele rezultate din digestie trec în sânge sau în limfă. Mucoasa intestinală prezintă o serie de adaptări pentru a favoriza absorbĠia: este subĠire i poate fi traversată uor; are o suprafaĠă mare de absorbĠie datorită cutelor, vilozităĠilor i microvililor; vine în contact cu o reĠea vasculară bogată. 42

ABSORBŢIA

SUBSTANŢELORFORMA SUB CARE

SUNT ABSORBITETIP DE TRANSPORT VASE DE

TRANSPORT

GlucideMonozaharide - transport activ, dependent de sodiu - din enterocite trec în capilarele sangvine din vilozităţile intestinale prin difuziune- capilarele sangvine, vena portă, ficat ProteineAminoacizi - transportaţi activ, utilizând ATP, în enterocite - după absorbţie, aminoacizii trec prin difuziune în capilarele sangvine ale vilozităţilor- capilarele sangvine, vena portă, ficat LipideAcizi grași și glicerol Fiind substanţe liposolubile, trec prin difuziune

în enterocite, dar caracterul hidrofob le

împiedică să treacă în sânge (acesta are un conţinut mare de apă). Acizii grași se combină în enterocite, în principal cu proteine și trec în vasele limfatice prezente în vilozităţi (numite și chilifere centrale).- chilifer central, canal toracic, circulaţie sangvină

Minerale Minerale Transport activ: Na

, K , Ca 2+ , Fe 2+

Transport pasiv: Cl

Din enterocite trec prin difuziune în capilarele sangvine.- capilarele sangvine, vena portă, ficat

Apă Apă Transport pasiv, prin osmoză.

Se realizează atât în intestinul subţire, cât și în colon.- capilarele sangvine, vena portă, ficat

FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

Activitatea secretorie - celulele secretoare din mucoasa intestinului gros produc mucus, cu rol în formarea i deplasarea materiilor fecale. AbsorbĠia - la acest nivel se absorb apa, sărurile minerale, unele vitamine (din complexul B i vit. K) i unele medicamente. Procese de fermentaĠie - au loc în prima parte a intestinului gros, sub acĠiunea florei bacteriene aerobe. Prin aceste procese, glucidele nedigerate (celuloza) sunt transformate în monozaharide i apoi în acid lactic. Procese de putrefacĠie - se desfăoară în a doua parte a intestinului gros i constau în descompunerea proteinelor nedigerate prin decarboxilare i dezaminare. Rezultă amoniac, amine i substanĠe toxice, componente ale materiilor fecale. DefecaĠia - reprezintă eliminarea materiilor fecale. Este un act reflex parĠial voluntar, se închide în măduva spinării, dar sub control cortical.

43NOğIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ I PATOLOGIE

BOALA CAUZE MANIFESTĂRI PREVENIRE

Cariile

dentareBacterii, factori mecanici, chimici, variaţii bruște de temperatură.Leziuni ale smalţului dentar care pot ajunge până la pulpa dintelui, provocând dureri.Respectarea regulilor de igienă bucală, efectuarea controlului stomatologic, evitarea alimentelor prea reci sau prea fierbinţi.

Stomatita Infecţii, alergii, substanţe

toxice.Inflamarea mucoasei bucale, leziuni, stare generală alterată.Respectarea regulilor de igienă bucală.

Enterocolite Paraziţi intestinali,

bacterii, alergii, exces de antibiotice.Inflamaţii ale mucoasei intestinului subţire sau a celui gros, colici, diaree, febră.Prepararea și păstrarea alimentelor în condiţii igienice, spălarea fructelor și legumelor, spălarea mâinilor

înainte de masă.

Ciroza

hepaticăHepatita epidemică, alcoolism.Boală cronică a ficatului caracterizată prin distrugerea celulelor hepatice și prolife- rarea ţesutului conjunctiv din interiorul ficatului.Respectarea măsurilor de igienă, evitarea consumului exagerat de alcool, tutun, condimente.

Litiaza

biliară Alimentaţie bogată

în grăsimi, creșterea

concentraţiei de săruri în sucul biliar.Colică biliară, greaţă, vărsături, febră.Reducerea consumului de grăsimi.

Pancreatita Asociată cu litiaza

biliară, dar pot fi și cauze infecţioase, alcoolismul cronic sau ulcerul.Inflamaţie a pancreasului cu dureri abdominale puternice, vărsături. Alimentaţie echilibrată, evitarea consumului excesiv de alcool, mese regulate. 80

SISTEMUL DIGESTIV LA OM

glanda salivar\ parotid\cavitatea bucal\ glanda salivar\ sublingual\ glande salivare submandibulare stomac colon transvers pancreas duoden jejun [i ileon colon descendent colon sigmoid rect anusfaringe esofagquotesdbs_dbs9.pdfusesText_15

[PDF] bac biologie corrigé

[PDF] bac biologie corrigé 2014

[PDF] bac biologie corrigé 2015

[PDF] bac biologie cote r

[PDF] bac biologie débouchés

[PDF] bac biologie écologie

[PDF] bac biologie forum

[PDF] bac biologie genetica

[PDF] bac biologie humaine

[PDF] bac biologie laval

[PDF] bac biologie lectii

[PDF] bac biologie marine

[PDF] bac biologie mate-info

[PDF] bac biologie mcgill

[PDF] bac biologie médicale