[PDF] Untitled amis de la France

View - Download Untitled

Previous PDF

Next PDF

1850-1925

BIOGRAFIA

MARELUI MAESTRU AL DREPTULUI

DIMITRIe AheNANDReSCO

Yost Decan ,ft Profesor de drept

A'bocat al Baroului de Iaqi, Secretar General al etrinisterului Justitie l, Procuror General fi Consilier la in atta Curte de Casa fíe,

Deputat, Senator de lafi, etc.

I Octombrie 1850 din parinti

(Galitia) in Institutul Pilatí apoi la París undeacut terminat studille secundare la liceul Napoleon, azi Collège

Henrie

trecut bacalaureatul in litere la Sorbona (August 1870), Incercand apoi sa studieze medicina qi declamatia la París, pe cari nu le-a putut termina din cauza temperamentului saui de aceia s'a inscris la drept, la Nancy, pe care I-a ca profesori pe : Valléte, Machelard, Bufnoir, Glasson, Lyon- Caen, etc. A a ut ca colegí pe : Casimir Périer, Ruben de Couder, etc.

La 1870, in timpul razboiului Franco-German D.

Alexand esco, s'a angajat

ca voluntarin Légion des amis de la France,, pusA sub comanda generalului bel- gian Van de r Mer. IV La anul 1875, inapoíndu-se in tara, la 26 August, acela; an, a fost numít procuror pe langa tribunalul ffind 'avansat pe loc la 23 Februaríe1875 ca membru de ;edinta, ar la 15 Martíe 1875 a fost trecut judeca'tor de ínstructie. La 1Decembrie 1878 a fost avansat prím- procuror, grad pe care la ocupat pana la 1 Martíe 1880. Dela II Martíe 1891 $ pana la 19 Octomb je 1892, a ocupat demnítatea de secretar general al Mínísteruluí

Justítiel, mínistru fiínd Gh. Vernescu.

Dela 1 Noembríe 1892

i pana la 9 Februarie 1925, a fost neintrerupt profesor de drept civil al facultateí ju- profesor Gh. Márzescu, care a trecut ca profesor la uní- versítatea din Bucurqtí $ in nenumarate randurí decan alacesteifacultati,demnítate care a pastrat-o pana la zíua mortii, (9 Febr. 1925).

Dela 1 Maí 1899

1 Octombríe 1899, a fost procu-ror general la Curtea de apel din Jai; dela 1 Octombre

1899 la 26 Iunie 1900, a ocupat demnítatea de procuror

general la malta Curte de Casatie ; íar dela 26 Iunie 1900 la

1 Decembríe 1900 a ocupat functiunea de Consilier la

malta Curte de Casatíe. La 1888 a fost ales deputat de ora§u1 Iaí sub gu- vernul conse:vator ,0 senator in sesíunea

19051907,cand a fost ales ca raportor al

legei asup acaskoriei, dívortuluí

í adoptiunei.

Pana la 1921, a fost ales senato.1 de ora;u1 Ia0 sub guvernul generalului Averescu, rámanand credincios par- A posedat una din cele maí mari, mal vaste ;i mai frumoase bibliotece de drept din tara.

Dímitrie Alexandresco a colaborat aproape la

toate revístele de drept din tara', fiind chiarí director al mai V -multor reviste, in care, aproape nu era numir, unde si nu se vadi un artícol scris de defunct. Pentru ca si se vacía ce a facut acest mare invitat pentru Patriei Neamul luí, ale cirui opere suntcu- vinte de evanghelie penti u avocatí, magistrati, este sufí- cient sá enumir pasagiile extrase din revista Curierul

judiciar din 1910 No. 33í 1915, No. 27" al cirui Di-rector a fost, pentru a se vedea ci Marele Maestru al

dreptului, supranumít Pirintele dreptuluíCivil" a im- plantat fínetea discutiunilor juridice in cele mai depirtate colturí din lume, lisindu-ne ca tezaur cea mai pretioasi carte de drept din Románia Mare iciliardin lumea intreagi. Dupi moartea acestui mare dispirut, jalea a cuprins sufletele magistratílorí avocatilor. lata', in rezumat, ce au scris despre MAISTRU, jur4tiinogrii ce mai de dita':

Directorul nostru e mandria noastrà"

In rezolvarea proceselor, gratie principiilor,

ratio- namentului logicei juridice, in genere ajungem la ce pare adevei rat.Res judicata, pro veritate habetur ; non est ventas. Cata distantei intre verosimil îi adeveír. In con- flictele sociale pe cari le rezolvd justitia trebue deseori sa Aceasta stare variazei dela individ la individ. Si la acelq noi lueim ca premisa a rationamentului anumite stari sujlete.Fti cari se Ente" m- piel ingenerein anumite circumstante. Dar deseori de loc VI Pentne aceasta insti trebue ea': mai Intâl juriscon- sultul sd staperneascd bine principitle, rezultai al expe- rientei diferitelor popoare in.diferite timpuri, gratie cãrora ajunge la verosimil si se apropie de adevdr. Pentru aceasta ¿rebufe ca .chestiile Sociale îi In spe- cial cele juridice sd fie aprofundate.

Cine le-a aprofundat mai bine ca distinsul nostru

Director in cele 9 (azi 20) volume de Drept civil si in celelalte ale sale publicatiani. El nu e numai avocatut care luptcr pentru cauza clientului. El nu se multumeste a fi profesorul care invata pe viitorii avocati si magis- trag. El rdsplindeste stiinfa la toatcr lumea doritoare set se lumineze. Gratie muncii .si persevere ate! lui pcisim spre o- farisprudentd romdnd Ne emancipdm in parte de _furl- sprudenta francezd. Cum sd nu fie mdndrii redactoritdela Curierul judiciar" de un asemenee Director mai ca seamd atunci când ei serbeazd intrarea inat

XX-lea an de aparitie regulatei a acestui ziar.

D. N. Coma.

SArbátorirea Stiintei"

Este nettigcrcluit cd mica noastrd tcrrisoard a fdcut progrese insemnate, pe terenul dreptului, in ultimal pet- trar de seco!. Nu se poctte, deasemenea, contesta ea aceasta se datoreste. in band parte si revistelor noastre juridice, prin mijlocul arrora, lumea ce se indeletniceste in special ca pro blemele clreptului, este tined la curent cu cele mai dificile si delicate chestiuni de drept, ce se ivesc inaintea instantelor noastre judeditoresti.Din jericire, aceste reviste de drept, dei relativ patine la nuattir, au propd.,sit insd in mod considera b/!,, VII lumii juridice. In adeveir, reviste/e: Dreptul, Curierul Judiciar, Paginile Juridice, pentru a vorbi numai de cele mai /As- pandite, au devenit ateit de necesare, Meat ele nu pot lipsi 4in biblioteca tututor acelora ce se Ocupd in mcd serios de mersul stiintei dreptului. sfeirsitulcelei de a doua decenii a exis- tentei sale. In deosebi. in ultimii zece ani, nivelul acestei reviste s'a ridicat foarte sus, aveind ca colaborator asiduu si neobosit, pe eruditul Profesor Dimitrie A lexandresco,

Notele si observatiile savante ale

acestui profund comentator al dreptului civil, scrise intr'unstilciar cu o argurnentatie viguroasei loanele Curierul Judiciar" si a celorlalte reviste romerne, precum §i streine, au adus un folos incalculabil celor ce se intereseazei de aproape de stiinta dreptuluilanoi, Acei ce iubim ca adevei rat stiinta dreptului ci suntem seto.,si de a aprojuna'a Mt mai mult problemele acestei addac recunoscdtori acestui Intemeietor al literaturi ju- tornice i rodnice,si-a consumat sdnatatea scriind

minei. Despre o asemenea personalitate se poate spuneca drept cuvânt : il n'y a pas d'âge, il n'y a que des

forces'. ne- retitle viitoare. VIII

Dragostea de manca fi puterea de manca ale ace-

stui savant devin cu ata t mai remarcabile, cu côt,la noi, sunt prea palia! acei cari scriu *In aceasta ramura.

Rari nantes in gurgite vasto.

De aceia, simtim o adevarata placere intelectuala

savantului sarbatorit, director al Curierului judiciar, cari 41 serbeazei totodata jubileul de doudzeci de ani de existenta cinstita fi manca incordata.

Cea mai biza urare ce putem face. ca aceasta oca-

ziune, D-lui Dimitrie Alexandresco,acest apostol al ftiintei, supranumit ca drept cuya nt Laurent al Belgiei Orientului, este: sa-i dea Dumnezeu zile multe fi senine fi o seinatate de fier, pentru a-fi putea desavarfi opera

de drept civil" care este aproape de sfarfit.Ziva de 1 Mala va trebui tnscrisei'incalendaruluridic ca !itere de aur, ca o zi de

ftiinta dreptului fi trz genere pentru toti acei pe cari ti intereseaza mifcarea culturaM.

1 Mai 1910.Remus C. Benisache.

O viatá"

Vigile, prin ele tnfile, nu tnseamna nimic. Ce este o raza de soare, dacei din cei ldura ei nu reisare o pe- talei sau macar clorofilul unei frunze? Din clipa tu care am deschis ochii, devenim un factor social, o functiune a unui mare tot. Aceasta nu trebue s'o &M'In niel odatei

fi n'a uitat-o DI. D. Alexandresco, marele nostru jurist,fostul mea profesor, pe care de ata' tea ori l'am geisit

cutundat in vasta sa biblioteca din Str. Muzelor No. 8, de IX ande a e.Fit acel monument neperitor ce este Explica- finnea Dreptului Civil. Dar marele titlu de glorie al D-lui D. Alexandresco nu este numal aceastd maned Wattled pusd in studiul dreptului, ci imboldul ce dat ci insuflat elevilor sdi. T oti acei care au trecut prin mdna sa au plecat ca o vie admiratie, ca un profund respect fi o mare dragoste pentru projesoral lor care tntrupa : puterea de maned, stiintai un caracter roman. Cine poate altacursurile pline de jarmec in care grelele probleme ale dreptului rdscireau vii din gura maestrului? Talentul lui da viata dreptului, precum da Curierului Judiciar, care, ca o legi- timer' mândrie, 41 serbeazd cloudzeci de ani nu de e- xistentd, dar de existentd()nester'demnd cita care timp greutd tileD-lui J. S.Codreanu, redactorul-pro- prietar al revistei au trebuit sd fie mari. AceVi cloud zeci de ani de manca statornicd consacrati adevei rulul sunt deja un monument, un titlu de recunogintd qi ad- miratiune. Acum tntelegem de ce pe rnarmora albd ce va trebui sd prindd pentru eternitate chipul maestrului, generati- las,si, vor ,mdna inseamnd tot ce nu trebue sd awardExegi monumentum aere perennius. Acum tntelegem de ce doudzeci de ani de existentd sunt doudzeci de ani de nobile sfortdri pentru lamina In ser- viciul Patriei. Poate fi o mama mai nobild o sfortare mai utild?

Dorohoi.Stefan Scriban.

Menirea individualitAtilor"

e6..

Suntem datori sd rdspundem la chemarea acelor

spirite de elitd, care urmciresc indreptarea acestei skirl X de !aerial si, pentru a inlesni opera tor culturalei, set ne solidarizeim ca dansele. Adunati, ca prilejul seirbdtoriret de asteizi in jurul Curierului Judiciar si a savantului profesor qi juriscon- sult, D Alexandresco, care si-a comacrat viata intreaga culturei noastre juridice,sa infra tim gandul nostru cu gdndul lui, spre a-i ample viata de neobositei activit ate cu prinosul admiratiei ce i se cuvin, . Nu exista, de sigur, solidar itate mai inaltatoare deal' t aceea pe care oamenii de stitntei o leaga intre ei".

Corneliu Botez.

Presedinte s. II Trib. Covurlui.

Un Omagiu"

lau parte intensa ca sufletul la sarbatorirea juridicei, data de Cornitetul de redactie al revistei Curierul Judiciar, In onoalea fostului si actualului ei director, D-1 Dimi- trie Alexandresco, serbare care incununeazei in acelas timp intrarea in al douazecilea an de existentei si manca rodnicei a acestei publicatiuni.

Imi represint ca placerein minte activitatea nib-

&Hoare si productiva, pe carezi ca zi in lung sir de ani Curierul Judiciar a desfelurat-o pentru deslegarea problemelor stiintei dreplului, aceasta salva toare a vietei sociale moderne, si pentru cultivareaspiritului juridic fi reispiindirea lui In toate unghiurile (arel.

Prezenta serbare a muncei si a stiintei juridice

concretizatd de revista noastra, este ca ateit mai remar- cabila, cu cat ea purcede dintr'un sentiment spontaneu fi unanim de admiratiune si recunostintei pentru direc- toral ei,D-1 Dimitrie Alexandresco, profesor la Uni- xl versitatea din Ia.i, acest bdrbat netntrecut,careindecursul vietei sale de pd nd acum, a dat exemplul rarastazi de a iubi in con-

ditiuni cu total anevoioaa. a temeliei cercetdrilor juri-dice in tara noastrd,and un puternic avd nt migdrei

literare manifestate actualmente In domeniul dreptului romò nesc.

Opera mare elaboratd de dtinsul va riimilne

de-sigur $i in viitor la razele cdruia se va inctilzitoll acei ce se vor incu- nieta a despica valurile nu totdeauna linistite ale acti- vitd tei E netdgiiduit cd truda fdrei preget a acestui mare invdtat va Id sa o dungd luminoasd la istoria culturald a neamului nostru, iarlucrdrilesale numeroase. cari azi se gd sesc

în mâinile tuturor oamenilor noWi delegi, vor inksni tot mai mult putinta de a se forma fila noi un substrat sufletesc apt de a produce $i tu tre-

tine o culturd juridicd proprie. Pe acest reprezentat al .,stiintei juridice romd neVi l'am avut i ea profesor,i de aceea md simt fericit mi s'a ivit momentul mult dorit de a-i aduce prinosul sentimentelor mele celor mai sincere de admiratiune fi recuno#intd, insolite de dorinta arzatoare de a-1 avea Mai multi ani intre noi, pentru a ne folosi de luminile lui. Ca profesor, Dimitrie Alexaudresco a fost totdeauna conducdtorul sigur §i in curent ca ultimele cercetdri ale §ttintel dreptului, pentru toti cei ce au avut fericirea lucreze sub directiunea sa.

Si nu estedisciplind, care,

In ceasul din urmd, sa fi realizat progrese mai insem- nate, sa fi suferit transformdri mai radicale ca dreptul,w de minunat ca ;Uinta, XII tntocmirei vietei sociale, si tot asa de minunat ca in- strument puternic de civilizatie, de progres social si eco- nomic, fi in acelas timp ca instrument de tnteirire aparare a constiintei nationale.

Facultatea juridica din Iasi

trebue sd fie fericita, caci din razele de admIratiune ci ski virece yin care- actualul ei profesordecan,o parte tnsemnata se. rdsfreing §i asupra ei. Fostii elevi ci iubito, ii acestei fa- cultati pot sei fie ma ndri cu drept cuvdnt de aceasiei gtrei lucire.Sel-i dea Dumnezeu ani multi de sanatate fi de nzunca ca spor, pentru cinsteastiintei $i a Tare Sei stea 'Inca indelunga vreme in mUlocul tinerilor genera- tiuni universitare ca pildei vie a omului care lupta pentru filing pentru datorie ci pentru adeveir.

1 Maiu 1910.

Vespasian Ebriceanu

Presedinte la Trib. lasi.

D. Alexandresco i Dreptul Românesc.

Putini sunt acei oameni de drept,

cari,la noi fa tara, sa fi contribuit itz oarecare masurei cdt de micafielatntemeiereaunei stiinte juridice romanesti.Rari de tot Irisa sunt aceia, deal ceiror nume sa pururea legata fillip si desvoltareaacestei stiinte. jara indoiaM ca in fruntea acestor fericiti stei si va sta pentru multa vreme Inca, numele celui mai neobosit si mai devotat dintre ei, numele lui D. Alexandresco. Aceastei cinste ce i se cuvine cu atilt mai mult, ca cat o stim toti prea bine In valmasagul luptelor de totsoiul prin care a trecutsitrece desvoltarea noastra socialei,D. Alexandresco sta neclintitla postal seiu, XIII neldsdndu-se sa fie smuls ca attitlaaltiidela masa de scriitor, unde i.Fi pet rece tntreaga sa MIN.Nu numai ca indrumdtor al atdtor generatii, inacest maret templu al Dreptului, s'a ilusfrat D. Alex-quotesdbs_dbs24.pdfusesText_30

[PDF] Cercle de garde Nyon et environs: Planning 2016

[PDF] Cercle de Judo et d`Arts Martiaux d`Ermont

[PDF] CERCLE DE LA VOILE DE BORDEAUX

[PDF] Cercle de la Voile de Bordeaux 12 COUPE REGION AQUITAINE

[PDF] Cercle de Lecture Bibliothèque Pour Tous Bondues - France

[PDF] Cercle de Lettres sur Bonne Volonté l`astrologie spirituelle /3 - Antiparasitaire

[PDF] Cercle de Lettres sur Bonne Volonté l`astrologie spirituelle /3 Bélier - Antiparasitaire

[PDF] Cercle de Lettres sur Bonne Volonté l`astrologie spirituelle /4 Lion - Antiparasitaire

[PDF] Cercle de Lettres sur Bonne Volonté l`astrologie spirituelle /4 Scorpion

[PDF] cercle de lorraine - Brussels Special Venues

[PDF] Cercle de Lorraine - Club van Lotharingen - Libertas

[PDF] Cercle de lumière S`aimer soi-même

[PDF] Cercle de l`Aviron de Strasbourg - Anciens Et Réunions

[PDF] Cercle de Magie-siennes

[PDF] cercle de marie - Compagnie Marie Chouinard