[PDF] Terapii de substitu?ie a func?iei renale

View - Download Terapii de substitu?ie a func?iei renale

Previous PDF

Next PDF

Terapii de subs܊܊

CS

1. Primul transplant renal efectuat cu succes a fost la:

B. Donator cu rinichi cadaveric

E. ĞůĂŵĂŵĉ

sunt?

B. 2 etape

C. 3 etape

D. 4 etape

etape? A. 3 B. 5 C. 6 D. 2 E. 1

B. Risc moderat crescut

C. Risc ridicat

D. Risc foarte mare

E. Niciun risc

ml/min/1.73 m2 de 35 mg/mmol corespunde

A. ϯϯ

B. ϰϮ

C. ϱϯ

D. ϭϭ

E. ϭϯ

B. Atinge un platou

C. Scĉdea lent

A. Acid acetilsalicilic

B. Warfarina

C. Antibiotice

D. Protamina

E.

C. Cateter veninos central tunelizat

D. Cateterizarea arterei ulnare

E. Cateterizarea arterei femurale

C. 6-8 luni

E. Câteva zile

B. Cateter permanent tunelizat

C. Cateter venos temporar

D. Cateter femural

A. Crampe musculare

C. Coagularea sângelui din circuitul extracorporeal

D. Hemoliza

E. Amiloidoza

A. Hemodializa

D. Hemosorbtie

E. Plasmafereza

A. Hepatita

D. Amiloidoza

E. Peritonita

14. Câte categorii de donatari non-heart beating sunt în clasificarea Maastricht?

A. 1 B. 2 C. 3 D. 4 E. 5

15. Cele mai bune rezultate în transplantul de rinichi sunt de la:

A. Donator viu

E. Donatori de tip V Maastricht

CM

E. Produce angiotensinogen

D. Activarea vitaminei D

E. Eliminarea excesului de sare

A. Hemodializa

A. Sistemul de recirculare cu absorbant molecular (MARS - Molecular adsorbent recirculating system)

B. Hemodializa

B. Ciroza

C. Semne de uremie

D. Sindrom nefrotic

E. Proteinurie severĉ

A. Uree

B. Creatinina

E. Anticorpii

B. Dializat

C. Acces vascular

E. ransfuzie de sânge

A. Detector de aer

C. Dializor

25. Care este dializatul?

C. Sânge artificial

D. Sânge de la un donator, cu toate componentele sangvine

E. Plasma

D. Warfarina

E. Protamina

B. Cateter venos central permanent-tunelizat

C. Cateter venos central temporar

D. Cateterul Swan-Ganz

E. Stent ureteral

B. Administra suplimente de potasiu

E. Evalua periodic statutul hidric al pacientului

hemodializei?

A. Crampe musculare

C. Coagularea sângelui din circuitul extracorporeal

D. Hemoliza

E. Amiloidoza

A. Nu este nevoie de abord vascular

C. Risc mai mic de transmitere a virusurilor cu transmitere prin sânge

A. Endoteliul capilar

C. Mezoteliu peritoneal

E. Membrane sintetice

A. Hernii inghinale, ombilicale sau diafragmatice

B. Abord vascular limitat

A. Peritonita

B. Când pacientul este instabil hemodinamic

C. Mai ieftin pentru economia statului pe termen lung

D. Nu este nevoie de imunosupresie

de rinichi.

D. Cancer

D. RMN a întregului corp

42. Pentru a verifica compatibilitatea donatorului cu primitorul în transplantul de rinichi, trebuie de luat în considerare:

B. Anticorpi anti-

D. Radiografia toracelui

B. Posibilitatea de a face transplanturi preemptiv E. Riscul crescut a donatorului de a dezvolta boli renale cronice ulterior pe

44. Rinichiul transplantat este cel mai frecvent implantat:

D. În abdomen, în apropierea rinichilor nativi

E. În spatele rinichiului autohton

B B. Un antimetabolit, cum ar fi azatioprina sau acidul micofenolic

D. Corticosteroizii

A. Hemoragie

B. ŝŵĨŽĐĞů

E. Diabetul zaharat

CS

1. Sindromul Alport este cauzat de un defect în care proteina:

C. Na

E. Hemoglobina

A. Copii

B. ĞŵĞŝ

sindromul Alport?

C. Biopsia pielii

E. Biopsia vezicii urinare

B. Ő

C. Ő

D. Ő

E. Ő

6. Care este tratamentul specific pentru sindromul Alport?

B. Hemodializa

D. Plasmafereza

Alport?

A. ANCA (Anticorpi anti-citoplasma neutrofile)

B. ANA (Anticorpi anti-nucleari)

E. Anti-HBs

nm B. Are fante mai mari decât la indivizii normali

C. Este mai gros decât la indivizii normali

B. ϭ

C. Ϯ

A. Proteinurie

B. Uremie

A. Chisturi hepatice

B. Anevrisme cerebrale

C. Pneumonie

D. Steroizi

E. Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene

D. Sindromul Gitelman

E. Sindromul Alport

B. Amilaza

C. Alanina transaminaza

C. Blocante ale receptorilor angiotensinei

E. Steroizi

D. Necesitate de doze mari

bolii cronice renale, stadiul terminal?

B. 1 - infantil

CM

E. Sindromul Alport

D. Anomalii oculare

21. Care este patogeneza sindromului Alport?

B. Uveita

CE

A. Un istoric familial al sindromului Alport

C. Un pacient cu lenticonus anterior

C. Biopsia pielii

B. Blocante ale receptorilor angiotensinei

C. Glucocorticosteroizii

D. ß-blocante

pentru boli renale cronice

C. Pentru a reduce proteinuria

E. Pentru a opri progresia lenticonusului anterior sindromul Alport?

A. Aparate auditive

C. Aparate de oxigen

E. Stenturi ureterice

copil

C. Chisturi hepatice

B. Sunt prezente cilindri hematici

E. Ph-ul urinar este acid

A. Când pacientul este considerat donator de rinichi

34. Ce se poate observa la examenul microscopic la un pacient cu boala membranelor

D. Hematuria

A. Hematuria

B. Proteinurie

E. Surditate

A. Surditate

D. Hematuria

E. Proteinurie

B. Sindromul Alport

D. Papule Gottron

E. Rash malar

C. Ecocardiografia

D. RMN al creierului

E. Spirometrie

C. ŝĂůŝnjĉ

A. Hipopotasemia

C. Hiperreninemia

D. Chisturi hepatice

E. Chisturi renale

Gitelman?

D. Sunt foarte simplu de diagnosticat

Gitelman:

în tubul convolut distal

A. Este un sindrom genetic autozomal dominant

multiple

D. Boala Alport

A. De preferat, deoarece rezultatul este excelent

transplantat transplantat ereditare?

A. Hemodializa

A. Angiomiolipom

B. Chisturi benigne

C. Carcinomul cu celule renale

D. Boli glomerulare

E. Nefronoftiza

CS

C. Sindromul Alport

A. Sindromul Alport

C. Diabet zaharat tip 2

D. Nefronoftizis

A. În glomeruli

C. În pelvis renal

D. În caliciul renal

E. În uretere

A. Acid uric sau oxalat de calciu

C. Cistina

D. Colagen

A. Ecografie

D. Scintigrafia

A. Chisturile mari pot bloca vizualizarea sistemului colector D. Este nevoie de mult timp pentru a efectua procedura

A. Cistita

E. Uretrita

B. Cancer renal

C. Anevrism cerebral

D. Diverticul meningeal

E. Chisturi de pancreas

densitatea urinei este de obicei:

A. Proteinuria de nivel nefrotic

A. Anevrisme cerebrale

B. Aritmii cardiace

C. Chisturi în pancreas

E. Chisturi hepatice multiple

A. RMN cardiac

C. Radiografie cutiei toracice

D. Ecocardiografia

terminal

A. фϭϰϬͬϵϬŵŵŐ

B. фϭϯϬͬϴϬŵŵŐ

C. фϭϲϬͬϵϬŵŵŐ

D. фϭϱϬͬϳϬŵŵŐ

E. фϵϬͬϲϬŵŵŐ

B. urosemid

D. Manitol

E. abetalol

A. Clonidina

B. Nifedipina

C. Ramipril

D. Propranolol

A. Antagonistul vasopresinei

D. ß-blocant

E. Diuretic osmotic

B. Blocant al receptorilor angiotensinei, de ex. valsartan E. renal

B. Nefrolitiaza

C. Anevrism cerebral rupt

E. Anemia

de transplant de transplant C. Evitarea nefrectomiei ori de câte ori este posibil transmitere autozomal

C. Pielonefrita

D. Sindromul Alport

administrarea de ga doliniu rinichi, stadiul termal la nivel global?

A. Sindromul Alport

D. Sindromul Bartter

CM

A. ϭ

B. Ϯ

C. ϰ

A. Polichistoza ficatului

B. Anevrisme cerebrale

C. Chisturi în pancreas

E. Pneumonie

C. Hematuria

E. Sindrom nefrotic

A. Un chist rupt

D. Hipertensiune

E. Cancer renal

A. Escherichia coli

B. Klebsiella

C. Mycobacterium

D. Proteus

E. Catarhalis Moraxella

A. Cistita

D. Abces renal

E. Vaginita

examenul citologic A. Este cea mai frecventĉ manifestare extrarenalĉ D. Chisturile hepatice sunt întotdeauna simptomatice cerebrale?

C. Ecografia arterelor cerebrale

D. Scintigrafia

A. Prolaps de valva mitrala

C. Cardiomiopatia

A. Rinichi

C. Pancreas

D. Vezicule seminale

se face

în baza:

E. Analize specifice de sânge

A. Chisturi renale simple multiple

terminal chisturi în fiecare rinichi D. Chisturile renale simple se pot manifesta clinic cu sindrom nefrotic

B. De a reduce aportul de sodiu, <2 grame pe zi

BCD 2 2 boal rinichilor

D. Debut precoce al simptomelor

E. Sexul feminin

A. Repaus la pat

cheaguri CS mondial?

C. Hipertensiunea

D. Diabetul zaharat

2. Cel mai nefavorabil factor de progresie a nefropatiei diabetice este:

A. Pruritul

B. Hematuria

C. Proteinuria

D. Bacteuria

E. Uricosuria

A. NYHA

B. C. D.

E. Mogensen

A. Diuretice

B. ɴ-blocante

C. ɲ

1-blocante

A. Anemiei

B. Neutropeniei

C. Pancitopeniei

E. Hipoproteinemiei

7. Proteinuria este un factor de risc pentru progresia nefropatiei diabetice:

A. Care poate fi modificat

B. Care nu poate fi modificat

C. Proteinuria nu este factor de risc

D. Proteinuria apare doar în stadiul terminal

E. Proteinuria are un factor pronostic favorabil

proteinuria:

C. Hemoliza

D. Pierderile sangvine gastro-intestinale

A. Statine

C. Sartane

D. Chelatori de fosfor

A. Hipertensiunea

C. Sexul masculin

D. Diabetul zaharat

A. Proba cu 3 pahare

B. Microscopia sedimentului urinar

C. Cistoscopia

E. Renografia radioizotopica

C. Este moale

D. Este localizat periorbital, gambe

C. Antiagregantele

D. Antibioticele

ϮϬ͘ Care grup de diuretice este cel mai indicat în tratamentul simptomatic al edemelor în

B. Diureticele tiazidice

E. Diureticele osmotice

CM

D. Hipovolemie

A. Proteine Bence-Jones

B. În stadiile avansate - macroalbuminurie

D. În stadiile avansate - microalbuminurie

pacient diabetic:

B. Diabetul zaharat

D. Refluxul vezico-ureteral

E. Vasculitele sistemice

A. Diabetul zaharat

B. Sexul masculin

C. Refluxul vezico-ureteral

E. Vârstele extreme (copii, vârstnici)

B. Diabetul zaharat

C. Refluxul vezico-ureteral

D. Sexul feminin

E. Sarcina

A. Gravidele

B. Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

D. Reducerea presiunii oncotice a plasmei

E. Hipoperfuzia glomerulilor renali

A. Sindrom nefritic acut

B. Sindrom nefrotic

C. Anomalii urinare asimptomatice

D. Sindrom rapid progresiv

D. Edeme

A. Hipervolemie

C. Hiperreninemie

E. Spasm vascular

D. Hipercatecolaminemie

B. Diabetul zaharat

tratamentul nefropatiei diabetice?

C. Antihipertensivele centrale

E. ɴ-blocantele

C. Proteinuria

A. Sexul

C. Proteinuria

D. Glicemia

E. Vârsta

ϰϬ͘ Care sunt caracteristicele nefropatiei diabetice decompensate:

C. Diminuarea potasiului seric

D. Anemia

A. Administrarea eritropoietinei

B. Administrarea fierului intravenos

C. Administrarea inhibitorilor enzimelor de conversie

D. Administrarea potasiului per os

E. Devierea axei cardiace spre stânga

43. Pentru a încetini progresarea nefropatiei diabetice este important de a:

C. Reducere aportului alimentar de proteine

E. Administra antiinflamatorii nesteroidiene

D. Diuretice ca monoterapie

2 adrenergici - clonidina

nefroprotectori

B. Reduc proteinuria

C. Scad valorile tensiunii arteriale

diabetic? A. Pentru a optimiza efectul anti-proteinuric al inhibitorilor enzimei de conversie a dihidropiridinici

E. Pentru a reduce albuminuria

A. Controlul tensiunii arteriale

C. Reducerea proteinuriei

D. Controlul glicemiei

diabetici? renale în stadiu final

C. Sexul feminin

E. Anemia

B. Genul masculin

D. Controlul glicemic strict

54. Ce induce hiperglicemia în rinichi?

matricei diabetice?

B. Controlul tensiunii arteriale

pacient cu diabet zaharat? glicemic B. Simptome sau semne sugestive ale unei boli de sistem A. Blocarea SRAA reduce riscul de progresie a microalbuminuriei B. Blocarea SRAA reduce riscul de infarct miocardic D. Blocarea SRAA reduce riscul de evenimente cardiovasculare CS reumatoide?

A. Pielonefrita

E. Uretrita

A. Glomerulonefrita

B. Pielonefrita

C. Rinichul polichistic

D. Nefropatie urŝĐĉ

A. Bacteriurie

C. Proteinurie

D. Nodulii reumatoizi

A. Metotrexatul

B. Prednison

quotesdbs_dbs50.pdfusesText_50

[PDF] bodet 907512

[PDF] bodmr 2017

[PDF] bodybuilding

[PDF] bodybuilding exercises pictures pdf

[PDF] bodybuilding program for beginners pdf

[PDF] boen n° 29 du 17/7/2003

[PDF] boen spécial n 2 du 19 février 2009

[PDF] boen spécial n°1 du 18/2/1988

[PDF] bois brut belgique

[PDF] bois de jardin

[PDF] bois français grenoble

[PDF] bois francais grenoble barbecue

[PDF] boisson riche en vitamine e

[PDF] boite a fusible ford focus 2

[PDF] boite a fusible land rover defender