[PDF] Spa?iul european al înv???mântului superior în 2015: Raport privind

View - Download Spa?iul european al înv???mântului superior în 2015: Raport privind

Previous PDF

Next PDF

Spaԑiuleuropeanal

învĉԑĉmântuluisuperiorîn 2015

Raportprivindimplementarea

procesuluiBologna

SpaĠiul european al

învăĠământului superior în

2015

Raport privind implementarea

procesului Bologna Prezentul raport este dedicat memoriei lui Germain DONDELINGER. Germain Dodelinger a fost un susĠinător fervent al ideii unui spaĠiu deschis i inclusiv al învăĠământului superior european. A fost unul dintre membri fondatori ai Grupului de monitorizare a implementării procesului Bologna i a adus procesului Bologna viziune, bun simĠ i umor. În calitate de co-preúedinte al Grupului de lucru, Germain a promovat un raport de implementare care oferă claritate, este obiectiv i cuprinzător, dar i realizabil, servind drept document de referinĠă pentru identificarea unor probleme acolo unde este nevoie de dezvoltare i acĠiune comună. Fie că au avut privilegiul de a-l cunoate personal sau nu, studenĠii europeni, membrii mediului academic i cetăĠenii, îi datorează cu siguranĠă recunotinĠă. Acest document este publicat de AgenĠia Executivă pentru EducaĠie, Audiovizual i Cultură (EACEA, EducaĠie i analiză pentru politici de tineret). Vă rugăm să citaĠi această publicaĠie:

Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2015. SpaĠiul european al învăĠământului superior în 2015:

Raport privind implementarea procesului Bologna. Luxemburg: Oficiul pentru PublicaĠii al Uniunii

Europene.

ISBN 978-92-9492-081-2

doi:10.2797/681198 Prezentul document este, de asemenea, disponibil pe internet

Text finalizat în mai 2015.

© AgenĠia Executivă pentru EducaĠie, Audiovizual i Cultură, 2015. Reproducerea este autorizată cu condiĠia menĠionării sursei de provenienĠă.

Traducere realizată de Mircea ܇

AgenĠia Executivă pentru EducaĠie, Audiovizual i Cultură

Analiza politicilor de educaĠie i tineret

Avenue du Bourget, 1 (BOU2 - Unitatea A7)

B- 1049 Bruxelles

Telefon: + 32 2 299 50 58

Fax + 32 2 292 19 71

E-mail: eacea-eurydice@ec.europa.eu

Adresa web:

http://ec.europa.eu/eurydice 3

CUVÂNT ÎNAINTE

Procesul Bologna a ajuns la un punct crucial. Angajamentele pe care le vom face cu ocazia ConferinĠei ministeriale de la Erevan, din luna mai, vor contura reformele pe care trebuie să le întreprindem în următorii ani pentru a finaliza

SpaĠiul european al învăĠământului superior. Oferind o bază solidă de discuĠie,

ediĠia a doua a prezentului raport privind implementarea procesului Bologna

evidenĠiază progresele făcute până în prezent i subliniază acĠiunile viitoare ce

urmează a fi întreprinse i care sunt necesare creării unui spaĠiu european al cooperării în mediul universitar, bazat pe calitate, deschidere i încredere reciprocă.

Pe parcursul ultimilor trei ani, 47 de Ġări, peste 4 000 de instituĠii de învăĠământ superior i numeroase

organizaĠii reprezentând părĠile implicate în proces au continuat să îi adapteze sistemele de

învăĠământ superior pentru a le face mai compatibile, modernizându-i structurile de certificare

academică i perfecĠionându-i mecanismele de asigurare a calităĠii. Cu toate acestea, prezentul raport evidenĠiază faptul că mai sunt încă multe de fă cut. Dei statele

europene se îndreaptă în aceeai direcĠie, fac acest lucru în ritmuri diferite. Ca rezultat, baza de

susĠinere a SpaĠiului european al învăĠământului superior nu este pe deplin stabilă. În mai multe state,

studenĠii i absolvenĠii se confruntă în continuare cu obstacole în ceea ce privete recunoaterea

studiilor efectuate în afara graniĠelor, dacă doresc să îi găsească un loc de muncă sau să-i continue

studiile. AbsolvenĠii se găsesc de prea multe ori în situaĠii care le demonstrează că nu dispun de

abilităĠile i competenĠele de care au nevoie pentru viitoarele lor cariere. ÎnvăĠământul superior este în

continuare dificil de accesat de persoane tinere care provin din medii defavorizate. EducaĠia centrată

pe student, axată pe obiective de învăĠare planificate cu atenĠie, rămâne încă într-un stadiu incipient

de dezvoltare. În plus, potenĠialul tehnologiilor digitale de a transforma învăĠarea i predarea nu a fost

înĠeles

i valorificat în totalitate.

Tinerii au fost grav afectaĠi de criza economică în multe Ġări. EducaĠia joacă un rol decisiv în a-i ajuta

să îi găsească un loc pe piaĠa muncii i în societate în ansamblu său, iar Procesul Bologna trebuie să

contribuie la atingerea acestui obiectiv. Dezvoltarea sa continuă, în special a dimensiunii sale sociale,

este esenĠială pentru asigurarea prosperităĠii viitoare, a bunăstării i a sustenabilităĠii sistemelor

noastre de învăĠământ superior i a societăĠii, în general.

Procesul Bologna a creat un spaĠiu pentru dialog i cooperare care depăete spaĠiul european. Acest

dialog nu are în componenĠa sa doar detalii tehnice referitoare la sistemul de credite i la asigurarea

calităĠii, ci conĠine i informaĠii despre principiile fundamentale, cum sunt libertatea de exprimare,

toleranĠa, libertatea cercetării, libera circulaĠie a studenĠilor i a personalului universitar, participarea

studenĠilor la activităĠi de co-creare a proceselor de învăĠare - care reflectă valorile fundamentale pe

care se bazeaz

ă funcĠionarea societăĠii europene.

Pe măsură ce ne apropiem de cea de a 20-a aniversare a DeclaraĠiei de la Sorbona, Procesul

Bologna trebuie să să îi demonstreze capacitatea de a avansa în două direcĠii interdependente: pe

de o parte este vorba despre asigurarea implementării consistente a reformelor i, pe de altă parte,

despre evidenĠierea modului în care universităĠile i colegiile răspund la provocările secolului al XXI-

lea. Prezentul raport constituie un excelent punct de plecare în acest sens.

Tibor NAVRACSICS

Comisar pentru EducaĠie, Cultură, Tineret i Sport 5

CUPRINS

1.1. Populaġia de studenġi 29

1.2. Instituġii de învĄġĄmânt superior 36

1.3. Cheltuielile alocate învĄġĄmântului superior 37

2.1. Structura i implementarea sistemului Bologna în trei cicluri de studii (licenġĄ, masterat, doctorat) 48

2.1.1. Stadiul de implementare a sistemului de învăĠământ cu trei cicluri de studiu 49

2.1.2. Modele comune

i intervale de acordare a creditelor ECTS 52

2.1.3. Programe care funcĠionează în afara modelului Bologna tipic 55

2.1.4. Programe educaĠionale cu ciclu de scurtă durată în învăĠământul superior 57

2.1.5. Accesul la urm

ătorul ciclu de studii 59

2.1.6. Programele din ciclul al treilea de studii 63

2.2. Instrumente Bologna 66

2.2.1. Cadrul naĠional al calificărilor (CNC) 66

2.2.2. Sistemul de credite ECTS, rezultatele învăĠării i învăĠarea centrată pe student 69

2.2.3. Suplimentul la diplomă 74

2.3. Recunoa

terea calificĄrilor 77

2.3.1. Implementarea Conven

Ġiei de la Lisabona privind recunoaterea calificărilor (LRC) 78

2.3.2. Noi activităĠi de îmbunătăĠire a recunoaterii 81

2.3.3. Eforturi depuse în vederea recunoaterii automate a calificărilor 82

Concluzii 84

3.1. Asigurarea internĄ a calitĄġii 88

3.1.1. CerinĠe formale pentru instituĠiile de învăĠământ superior în vederea stabilirii unor sisteme interne

de asigurare a calităĠii 88

3.1.2. Responsabilitatea acordării unei atenĠii speciale sistemelor interne de asigurare a calităĠii 88

3.1.3. Strategii institu

Ġionale pentru îmbunătăĠirea continuă a calităĠii 88

3.2. Asigurarea externĄ a calitĄġii 89

3.2.1. Caracterul i orientarea sistemelor naĠionale de asigurare a calităĠii 89

3.2.2. Accentul cade pe asigurarea externă a calităĠii 91

3.2.3. Publicarea unor rapoarte de evaluare critice i negative 92

3.2.4. Impactul SpaĠiului European al ÎnvăĠământului Superior cu privire la evoluĠiile în domeniul asigurării calităĠii 93

3.2.5. Capacitatea institu

Ġiilor de învăĠământ superior de a fi evaluate de agenĠii străine 94

3.2.6. Evaluarea sistemelor na

Ġionale prin comparaĠie cu standardele i orientările ESG 97

3.2.7. Implicarea angajatorilor în domeniul asigurării calităĠii 103

Concluzii 104

6 Capitolul 4: Dimensiunea socială în învăĠământul superior 105

4.1.1. Echilibrul de gen în învăĠământul superior 106

4.1.2. Gradul de participare i de finalizare a studiilor pentru studenĠii cu origine de migranĠi 110

4.1.3. InfluenĠa nivelului de educaĠie a părinĠilor asupra absolvirii învăĠământului terĠiar 114

4.2.1. Cadrul politic 115

4.2.2. Măsuri concrete pentru creterea participării 116

4.2.3. Obiective cantitative 117

4.2.4. Monitorizarea componenĠei populaĠiei de studenĠi 118

4.2.5. Sinteza principalelor măsuri politice 120

4.3.1. Căile de acces la învăĠământul superior 122

4.3.2. Recunoa

terea învăĠării nonformale i informale 123

4.3.3. Statistici

i monitorizare privind rutele alternative de acces în învăĠământul superior i recunoaterea studiilor anterioare 127

4.3.4. Servicii pentru studen܊

4.4.1. Costurile pentru studenĠi 129

4.4.2. Veniturile studenĠilor i sprijinul public 136

4.4.3. Taxe

i sprijin financiar în cel de-al treilea ciclu de studii 143 Capitolul 5: ÎnvăĠarea pe tot parcursul vieĠii 147

5.4.1. Abordările politice vizând livrarea de programe flexibile de studiu în învăĠământul superior 152

5.4.2. Programe de studii în învăĠământul superior, cu un statut formal diferit de cel al studenĠilor la zi 152

5.4.3. Oferta de programe cu durată redusă de studiu din instituĠiile de învăĠământ superior 156

5.4.4. Date statistice privind participarea studenĠilor la programe de studii cu durată parĠială 157

Capitolul 6: Rezultate efective i capacitatea de inserĠie profesională 167

6.1.1. Nivelurile de finalizare a a studiilor superioare în SEIS 170

6.1.2. Politicile de îmbun

ătăĠire a ratelor de absolvire 174

6.2.1. AbsolvenĠii pe piaĠa muncii: tranziĠia de la educaĠie la activitatea profesională 182

6.2.2. Politicile pentru consolidarea capacităĠii de inserĠie profesională a absolvenĠilor 196

7 Capitolul 7: InternaĠionalizarea i mobilitatea 209

7.1. Implicarea în activitĄġi care vizeazĄ internaġionalizarea 210

7.1.1. Implicarea la nivel naĠional 211

7.1.2. Angajamentul la nivel instituĠional 216

7.1.3. Cooperarea cu diferite regiuni 222

7.2. Mobilitate 225

7.2.1. Mobilitatea internaĠională a studenĠilor i obiectivele mobilităĠii 225

7.2.2. Fluxurile studenĠeti de mobilitate 228

7.2.3. Obstacole în calea mobilităĠii studenĠilor 244

7.2.4. Măsuri de înlăturare a obstacolelor care apar în calea mobilităĠii studenĠilor 250

7.2.5. Sprijin pentru mobilitatea studenĠilor defavorizaĠi 256

7.2.6. Mobilitatea internaĠională a personalului 257

Concluzii 264

Glosar i note metodologice 266

I. Coduri, abrevieri i acronime 266

I. 1. Codurile Ġărilor 266

I. 2. Abrevieri 267

II. Termeni generali 267

III. Terminologie statisticĄ 273

IV. Baze de date 279

V. Observaġii cu privire la cifrele furnizate de figuri 283

ReferinĠe bibliografice 295

MulĠumiri 299

8

TABELUL DE FIGURI

Capitolul 1: Contextul privind SpaĠiul european al învăĠământului superior

Figura 1.1: Numărul de studenĠi înscrii în învăĠământul terĠiar în funcĠie de nivelul ISCED,

2011/12 30

Figura 1.2: DistribuĠia studenĠilor înscrii în învăĠământul terĠiar în funcĠie de nivelul ISCED,

2011/12 31

Figura 1.3: Modificări apărute în cadrul numărului total de studenĠi înscrii în învăĠământul

terĠiar între 2005/06 i 2008/09 i între 2008/09 i 2011/12 33

Figura 1.4: Ratele de înscriere în învăĠământul superior pentru categoria de vârstă 18-34 de ani

(% din totalul populaĠiei de 18-34 de ani), 2005/06, 2008/09 i 2011/12 34 Figura 1.5: Previziuni demografice din documentele de coordonare ale politicilor privind domeniul învăĠământului superior, 2013/14 35

Figura 1.6: Numărul instituĠiilor de învăĠământ superior din SpaĠiul European al ÎnvăĠământului

Superior, 2015 36

Figura 1.7: Cheltuielile publice anuale alocate educaĠiei terĠiare, ca % din PIB, 2011 38

Figura 1.8: Cheltuielile publice anuale alocate educaĠiei terĠiare, ca procent din totalul cheltuielilor

publice, 2005, 2008 i 2011 39

Figura 1.9: VariaĠia anuală a cheltuielilor publice reale alocate învăĠământului terĠiar între 2008

i 2012, (indicele preĠurilor de consum 2005 = 100) 41 Figura 1.10: Cheltuielile anuale alocate pentru instituĠiile publice i private din

învăĠământul terĠiar, per student în echivalent normă întreagă PSC, 2005, 2008 i

2011 43

Figura 1.11: Cheltuielile publice anuale alocate instituĠiilor de învăĠământ publice i private în

învăĠământul terĠiar per student în echivalent normă întreagă raportat la PIB-ul pe cap

de locuitor, în PSC, 2005, 2008 i 2011 44

Capitolul 2: Diplome i calificări

Figura 2.1: Procentul de studenĠi înscrii la programe care urmează structura cu trei cicluri de

studiu a Procesului Bologna, 2008/09 i 2011/12 49 Figura 2.2: Indicatorul de punctaj nr. 1: Stadiul implementării primului i a celui de al doilea ciclu, 2013/14 50

Figura 2.3: DistribuĠia studenĠilor înscrii la programe care urmează structura în trei cicluri de

studii a Procesului Bologna, după ciclu, 2011/12 51 Figura 2.4: Ponderea programelor aferente primului ciclu de studiu care utilizează un volum de credite de 180 ECTS, 210 ECTS, 240 ECTS sau un alt număr de credite, 2013/14 53 Figura 2.5: Ponderea programelor din ciclul al doilea de studii (master) cu un volum de 60-75,

90, 120 sau un alt număr de credite ECTS, 2013/14 54

Figura 2.6: CombinaĠiile posibile între volumul de credite obĠinute de studenĠi în primul i în cel de-al

doilea ciclu de studii 54

Figura 2.7: Durata totală minimă a programelor de licenĠă i de masterat, stabilită la nivel

naĠional, 2013/14 55

Figura 2.8: PrezenĠa unor programe integrate/de lungă durată care conduc la obĠinerea unei

calificări aferente ciclului al doilea de studii, 2013/14 56 9

Figura 2.9: Programele educaĠionale cu ciclu de scurtă durată fac parte din învăĠământul

superior?, 2013/14 57

Figura 2.10: ObĠinerea de credite pentru programul de licenĠă în acelai domeniu de studio în

cadrul unor programe anterioare de scurtă durată, 2014 58 Figura 2.11: Indicatorul de punctaj nr. 2: Accesul la următorul ciclu de studii, 2013/14 59 Figura 2.12: CerinĠa de a susĠine examene, participa la cursuri suplimentare sau de a avea

experienĠă de lucru pentru ca titularii unei diplome de absolvire a ciclului întâi să fie

admii în al doilea ciclu al unui program, 2013/14 61

Figura 2.13: Ponderea studenĠilor care îi continuă studiile într-un program aparĠinând celui de-al

doilea ciclu de studii după absolvirea primului ciclu de studii (într-o perioadă mai mică de un an), 2013/14 62

Figura 2.14: Ponderea candidaĠilor la doctorat în numărul total de studenĠi, conform structurii

Bologna, 2012 63

Figura 2.15: Procentul de absolvenĠi ai celui de-al doilea ciclu care vor urma un program aferent

celui de-al treilea ciclu de studii, 2013/14 63 Figura 2.16: Procentul de studenĠi doctoranzi înscrii în coli doctorale, 2013/14 64 Figura 2.17: Durata integrală a celui de-al treilea ciclu de programe de studiu, definite prin documentele de coordonare naĠională, 2013/14 65 Figura 2.18: Folosirea creditelor ECTS pentru programele de doctorat, 2013/14 66

Figura 2.19: Indicatorul de punctaj nr. 3: Implementarea unui cadru naĠional al calificărilor,

2013/14 67

Figura 2.20: Progresele înregistrate în dezvoltarea unui Cadru naĠional al calificărilor în

conformitate cu metoda de calcul în 11 pai, 2013/14 68 Figura 2.21: Indicatorul de punctaj nr. 4: Stadiul implement

ării ECTS, 2013/14 69

Figura 2.22: Ponderea programelor care folosesc sistemul de credite ECTS pentru acumulare i transfer, pentru toate elemente programelor de studii, 2013/14 70

Figura 2.23: Măsura în care sistemul de credite ECTS este corelat cu rezultatele învăĠării, în

programele derulate în învăĠământul superior, 2013/14 70 Figura 2.24: Reguli de acordare a creditelor ECTS în marea majoritate a instituĠiilor de

învăĠământ superior, 2013/14 71

Figura 2.25: Coordonarea i/sau încurajarea utilizării rezultatelor învăĠării în politicile naĠionale

de dezvoltare, 2013/14 72

Figura 2.26: Coordonarea i/sau încurajarea procedurilor de evaluare a studenĠilor în sensul

concentrării pe rezultatele învăĠării, 2013/14 73

Figura 2.27: ImportanĠa elementelor din procesul educaĠional centrat pe student la nivelul Ġărilor

SEIS (dintr-un punctaj total de 5), 2013/14 73

Figura 2.28: Indicatorul de punctaj nr. 5: Stadiul de implementare a Suplimentului la diplomă,

2013/14 75

Figura 2.29: Emiterea Suplimentului la diplomă pentru absolvenĠii de studii doctorale, 2013/14 76

Figura 2.30: Principiile ConvenĠiei de la Lisabona privind recunoaterea calificărilor în legislaĠia

naĠională, 2013/14 78

Figura 2.31: InstituĠia care formulează deciziile finale privind recunoaterea calificărilor obĠinute

în străinătate în scopuri academice, 2013/14 79 10

Figura 2.32: InstituĠiile de învăĠământ superior iau de obicei decizii de recunoatere la nivel

central? 2013/14 80

Figura 2.33: Niveluri de recunoatere a calificărilor din cele trei cicluri de studii, 2013/14 83

Capitolul 3: Asigurarea calităĠii

Figura 3.1: Publicarea strategiilor instituĠionale pentru sporirea continuă a calităĠii în ultimii 5

ani, 2013/14 89 Figura 3.2: Responsabilitatea pentru asigurarea externă a calităĠii, 2013/14 90

Figura 3.3: Principalele rezultate ale evaluării externe a calităĠii de către agenĠia de asigurare a

calităĠii, 2013/14 91

Figura 3.4: Publicarea rezultatelor critice i negative de către instituĠiile de învăĠământ superior,

2013/14 92

Figura 3.5: AgenĠiile de asigurare a calităĠii înregistrate în EQAR, 2013/14 93

Figura 3.6: ğări care încurajează agenĠiile naĠionale de asigurare a calităĠii să se înscrie în

EQAR i să devină membri ai ENQA, 2013/14 94

Figura 3.7: Indicatorul de punctaj nr. 6: Nivelul de deschidere către activităĠii transfrontaliere de

asigurare a calităĠii ale agenĠiilor înregistrate în EQAR 96

Figura 3.8: Indicatorul de punctaj nr. 7: Stadiul de dezvoltare a sistemului de asigurare externă

a calităĠii, 2013/14 98

Figura 3.9: Participarea studenĠilor la asigurarea calităĠii activităĠii organelor de guvernanĠă,

2013/14 99

Figura 3.10: Implicarea studenĠilor în echipele externe de verificare, 2013/14 100

Figura 3.11: Implicarea studenĠilor în procesul decizional pentru evaluările externe, 2013/14 100

Figura 3.12: Indicatorul de punctaj nr. 8: Nivelul de participare a studenĠ ilor la sistemul de asigurare externă a calităĠii, 2013/14 101

Figura 3.13: Indicatorul de punctaj nr. 9: Nivelul participării internaĠionale la asigurarea externă a

calităĠii, 2013/14 102

Figura 3.14: Implicarea angajatorilor în activitatea organelor de guvernanĠă i în echipele externe

de verificare, cu rol în asigurarea calităĠii, 2013/14 103 Capitolul 4: Dimensiunea socială în învăĠământul superior

Figura 4.1: Ponderea femeilor în rândul noilor admii în învăĠământul terĠiar, în 2008/09 i

2011/12 i variaĠia în % 107

Figura 4.2: Ponderea femeilor în rândul noilor admii în învăĠământul superior, pe niveluri de

studii, 2011/12 108

Figura 4.3: Ponderea mediană a femeilor în totalul studenĠilor înscrii în structurile Bologna, în

funcĠie de domeniul educaĠional i nivelul structurii Bologna (primul i al doilea ciclu), 2011/12 110 Figura 4.4: Abandonurile colare timpurii ale sistemelor de educaĠie i formare, ponderea

nativilor i a celor născuĠi într-o altă Ġară în totalul populaĠiei, 2013 111

Figura 4.5: Ratele de participare la învăĠământul terĠiar în rândul persoanelor cu vârste între 18-

29 de ani, născute în străinătate i născute în Ġara de referinĠă în totalul populaĠiei,

2013 113

Figura 4.6: Rata de absolvire a învăĠământului terĠiar, la persoane cu vârste între 25 i 34 de

ani, după Ġara de origine: raportul de anse dintre populaĠia nativ

ă i cea de origine

străină de a absolvi învăĠământul terĠiar, 2013 114 11

Figura 4.7: Nivelul de studii în funcĠie de nivelul de educaĠie: raportul de anse al tinerilor adulĠi

(25-34 de ani) cu părinĠi cu un înalt nivel de educaĠie (adică, învăĠământ terĠiar

absolvit) faĠă de pe tinerii adulĠi (25-34) ai căror părinĠi au un nivel mediu de

educaĠie (de exemplu, absolvenĠi de învăĠământ secundar superior sau învăĠământ

postliceal neuniversitar), să finalizeze învăĠământul terĠiar, 2011 115

Figura 4.8: Abordările politice naĠionale menite să crească gradul de participare la învăĠământul

superior, 2013/14 116 Figura 4.9: Monitorizarea componenĠei populaĠiei de studenĠi, 2013/14 119

Figura 4.10: Indicatorul de punctaj nr. 10: Măsuri de sprijinire a participării studenĠilor

defavorizaĠi, 2013/14 121

Figura 4.11: Rutele alternative de acces în învăĠământul superior pentru candidaĠii atipici,

2013/14 122

Figura 4.12: Recunoaterea studiilor anterioare pentru admiterea/progresul în învăĠământul

superior, 2013/14 124 Figura 4.13: Indicatorul de punctaj nr. 11: Recunoaterea studiilor anterioare, 2013/14 * 126 Figura 4.14: PrevalenĠa taxelor în instituĠiile publice de înv ăĠământ superior pentru studenĠii din primul ciclu, 2013/14 130

Figura 4.15: Procentul de studenĠi care plătesc taxe în primul ciclu de studii, 2013/14 130

Figura 4.16: Criterii pentru determinarea studenĠilor care plătesc taxe i/sau al cuantumului taxelor pe care trebuie să le plătească, 2013/14 131

Figura 4.17: Cele mai comune valori ale taxelor anuale pentru studenĠii înscrii la cursuri de zi,

ca procent din PIB, pe cap de locuitor, 2013/14 132quotesdbs_dbs25.pdfusesText_31

[PDF] Examenul de bacalaureat na

[PDF] Ressources humaines et communication STMG - Onisep

[PDF] Corrigé du bac STMG RH et Communication 2015 - Sujet de bac

[PDF] Examenul de bacalaureat 2012

[PDF] Corrigé du bac S SVT Obligatoire 2015 - Métropole - Sujet de bac

[PDF] Corrigé du bac S SVT Obligatoire 2015 - Asie - Sujet de bac

[PDF] Corrigé officiel complet du bac S SVT Obligatoire 2010 - Pondichéry

[PDF] Sujet du bac S - Physique Chimie Obligatoire 2011 - Antilles

[PDF] Bac S 2013 Amérique du nord EXERCICE III SURFER SUR LA

[PDF] Bac S 2013 Amérique du sud Correction © http://labolyceeorg

[PDF] Correction

[PDF] Bac S 2014 Amérique du nord http://labolyceeorg EXERCICE I

[PDF] Bac S 2014 Antilles Guyane CORRECTION © http://labolyceeorg

[PDF] Bac S 2014 Nouvelle Calédonie CORRECTION © http://labolycee

[PDF] Correction du baccalauréat S Liban 27 mai 2015 - Apmep