[PDF] DIDACTICA FORM?RII COMPETEN?ELOR - Arad

View - Download DIDACTICA FORM?RII COMPETEN?ELOR - Arad

Previous PDF

Next PDF

Coordonatori:

Aurel ARDELEAN Octavian ğ

CERCETARE -DEZVOLTARE - INOVARE - FORMARE

"Vasile Go

ARAD - 2012

Didactica

Curriculum

2 3

Coordonatori:

Aurel ARDELEAN ğ

Autori: Aurel Ardelean

Universita Arad

LĠă

Roxana Mihail

SĠDan

Departamentul pentru Formarea Personalului Didactic

Tudor Deaconu

- Severin Arad 2012
4

Ġ- Dobridor

Prof. dr. Ġ

Prof. univ. dr. Coralia Adina Cotoraci

ăĠasile Gol

Tehnoredactare:

5 SUMAR

Ġă ................................................................................................ pg. 5

IntroducereĠ................................................. pg. 7 I. DidacticaăĠ- elemente de legitimitate Ġ, Aurel Ardelean)

............................................................................................................ pg.

IIĠ- cheie ăĠĠĠă)

............................................................................................................. pg.

IIIĠ- cheie Ġ(LĠă, O .

Ġ) ......................................................................................................................... pg.

IV. ăĠ.................................. pg.

V. Domenii interdisciĠăĠĠ

............................................................................................................. pg.

VI. ăĠĠĠ

............................................................................................................ pg.

VII. ProiectĠĠĠă

............................................................................................................. pg.

VIII. ĠnĠ. pg.

IXăĠĠ.......... pg.

X Ġ (O. MânĠ Ġ ă

........................................................................................................... pg.

XI Ġ ă Ġ

............................................................................................................. pg.

XIIĠăĠăĠĠ

............................................................................................................ pg.

XIIIĠact asupra procesului de instruire

(Roxana Mihail) ....................................................................................... pg.

XIĠ

ăĠT. Deaconu) .............................. pg. ăăĠă................................................ pg. Anexe

Ġ-ă... pg.

Anexa 2. ăĠă- prezentare ........................... pg.

Arad ......................................................................................................... pg.

Anexa 4. ĠĠĠ................................................ pg. 6 7

Lucrarea " ă Ġ ă ă

ăcu acest titlul ăintroducerii Ġ în procesul de instruireăĠă preuniversitar.

ĠeaĠ

Ġ ăĠ Ġ -un

Ġreprezentat de Ġ, cu un rol reglator deosebit de important în noul context

2010 Ġ- Ġ

ar.

ă ghid metodologic de implementare a

ĠĠ-Ġ. Este

Ġocument normativ. Formarea

ă Ġ ă ă ăo

Ġ- ă e Ġ

Ġ (la car Ġ ai ă Centrului de

ăĠăăĠ a

În prezenăĠăĠĠă

ă ăĠă , cum ar fi: instruirea pe

Ġ Ġ- cheie, dezvoltarea

niveluri, câmpuri disciplinare (domenii de studii) În acest context, ăĠă din cadrul UniveăĠde lansat recent, aproape simultan, mai multe ă

Press Arad (2012); acestea sunt:

"ăĠăĠă" (autor

Ġ este, de asemenea, un suportĠ

"generalist" de sensibilizare pentru toate cadrele didactice. 8

ăĠăă instruirii din

Pornind de la "ăĠăĠ

Ġăăăatât procesului de

ĠăăĠĠăinue a cadrelor didactice, cu un

ĠăĠului

ă "D ă Ġ ă ăă

abordarea unor domenii noi, Ġ Ġ

ăĠîn context interĠ

etc. "DidacăĠ, ăăătuturor categoriilor de cadre didacticeă- inovare -

Ġ a

aăă

ĠăĠăăcrare (dar

anterioare), se înscrie în mod ferm ĠĠ decenii în câmpul ă ăĠăĠă, participând activ la

Ġ Ġ sau ca persoane care au

participat în sfera ă ă Ġă, cei doi inovare - dezvoltare - formare, ăĠ.

Prof. univ. dr. Coralia Adina Cotoraci,

9

Introducere

Ġ ăĠ în ăĠă

P ăĠă (segmentul claselor V - VIII) au încorporat astfel Ġ Ġ- cheie europene prin competĠĠĠ ghiduri metodologice generale (în anul 2001)Ġnal pentru Curriculum.

ĠăăĠăăĠ a

ĠĠăle teoretice, ghiduri

sub forma unei structuri metodologice disciplinare integrate (ĠăĠ geografiei, Ġ Editura Corint, 2010), ăĠăă

Ġă Ġ (de geografie) Ġ

Ġmai mult un efect

ă 10 - ăă Ġ

contextul extinderii lor în sistemele educaĠĠ

În acest sens, în cadrul InĠĠĠă

ĠeĠ

Teleorman, Dolj etc.).

A existat un program de sensibilizare on- ă

ăĠrezultândăăĠ

Ġ acesteiăĠăctivitate de formare -

dezvoltare - inovare din perioada 2010 - 2012 ă Ġ

Ġi (în anul 2010)ăĠăăĠ

- 2012).ăĠăInstruirea

ă Ġ ăĠă r

Press, 2012). Publicarea unor articole semnificative (în Revista de Pedagogie, Tribuna ăĠă etc.) sau stagii de formare (de exemplu, la ă, sub coordonarea prof. dr. Ġ ) a diversificat activitatea de diseminare a elementelor inovative presupuse de Sensibilizarea cadrelor didactice ăĠa fost ă-o activitate de

ĠăĠ Pornind de

la un nucleuĠĠă ălor în mod succesiv cu dimensiuni noi (un model nou de proiectare,

Ġă, evaluare etc.). ă

ĠĠăăpentru stabilizarea ăa acestui domeniu de

ĠăÎn prezent (iulie Ġsub forma

10 unei "didactici" (ăĠ) eraă cadre didacticeĠ

ăĠde editare a ă

ă axat pe cercetare - inovare - dezvoltare - formareĠ

ă ă Ġ ă va pune în

aplicare un program amĠ ăĠ - inovare- dezvoltare, în domenii cum ar fi: ă, , didactica disciplinelor,

ă evaluarea atingeri Ġ,

ă(cară

Acest program de cercetare - inovare - dezvoltare este destinat atât construirii unor structuri inoăĠ introductiv anterior ("ăĠ-ărealizeze în principal o Ġ-Ġ construirea sĠ ăĠ strategiile de instruire, ăĠ

Mihail, de la C.N.E.E., Ġ ă

referitoare la strategiile didactice, realizându-ăăăĠ

ĠĠBă, de

asemenea,ă Elementul principal al acestei lucrăăofertarea unei tematici articulate asupra

ĠĠăăĠl tuturor

ădidacticii

Coordonatori

Prof. univ. dr. Aurel Ardelean c.p. Ġ

ăĠ Universitatea de Vest "

11

I. DidacticaăĠ - elemente de legitimitate

(1) Didactica - din perspective diferite Didactica este acea parte a pedagogiei care se ocupăăĠă

În principal, didactica ăăĠăĠ

De la fundamentarea didacticii ca preoăăĠ o dimensiune de cercetare (investigând elementele noi introduse de ĠăĠă dimensiune prescrăăă

Ġ, asumate de societate la un moment dat.

ĠĠme cât mai complete

avutăĠă ăĠturilor era transmiterea acestora într-ăă

ă - -a amplificat foarte mult

unei taxonomii a facilitat foarte mult ă de psihologieăĠăĠ-un mod explicit. Generalizarea "didacticii obiectivelor" s-a realizat printr-ă soĠ-Ġă

ăR. ă

Ġă-a trecut ăĠă

ăĠ - educative, între 1970 - 1992,

--obiective de (dincolo de procedurile lui Mager), a stereotipizat ăăĠă didactica obiectivelor. 12 ă (Rey, B., 1996, Perrenoud, Ph., 1998, Badea, D., 2010, 2011, Manolescu, M.,

ĠăĠuarea

ăĠăăĠ, certificarea rezultatelor

instruirii etc. De la pedagogia prin obiective, trecând prin ăĠă -a ajuns la - o dimensiune ăĠ- cheie ofertate la nivel european;

ă la ăĠă u-se

procesul propriu-Ġă succesiunea de evenimente de instĠ

ăĠ ă caracter inductiv Ġ

În al doilea caz, predominant deductivĠ- cheie europene (rezultate ele însele dintr-Ġ

ă transversal

oriăĠĠ

ăănite din fiecare parte.

Reunirea lor într- ă ă ă ă ă didacticii, din perspective diferite. Acestea pot fi: - e; - didactici ale disciplinelor; - didactici ale ariilor curriculare etc. exemplu, Diă - principiile didactice; - curri - metode, mijloace, strategii; - formele de organizare ale instruirii; 13 - evaluarea rezultatelor instruirii. (2) Ġ Principiile didactice sunt considerate norme care ă ăălemente interioare transformate în ĠĠămai mult terminologice.

Acestea sunt:

Ġ care ă ă

ăĠăĠi prelucrare a datelor de informare pe

Ġ ăideea căăĠăă

; acest principiu ăă

ăă de a îmbina în mod continuu

Ġ ăĠ -un mod

Ġ ă ă ă o

ăĠdin ăĠ

ă pornăă

Ġăpii" poate fi

modernizat.

ă ă Ġ e,

ĠăV., 2001) referitoare la Ġ

patru astfel de "principii" noi, cu argumentareaăă didacăĠ 14

Acestea sunt:

a) ăăăĠ acesteia, ca rezultat al unĠĠ Autorul (Preda, V., 2001, pg. 66) ăăĠă

într-ăăăă

ĠĠ-ar fi putut reprezenta, de exemplu, în b) ăĠăĠ Acest principiu, descris detaliat de V. Preda (2001, pg. 70) ă Ġ

Într-ăăă-Ġ

ĠăĠ ĠăĠ, în raport

c) ĠĠ

ăăăpropune

acestui demers constructivist. etaje (de la cele elementare, la cele mai complexe): d) PrincipiuăăĠ Pentru dezvoltarea acestui principiu, autorul (Preda, V., 2001, pg. 77) Ġ 15 e) ăĠ Acesta ar putea fi denumit "principiul raportului dintre logiăĠ".

Acest principăăă

Ġ (de exemplu, pentu formarea

ă "noi" (a - e) introduc elemente Ġă-ăă (3) Alte cĠ (a) ăĠă

Ġ ăcelelalte elemente ale

sunt consemnate ca atare, pentru a sensibiliza cadrul didactic înĠ

Ġal etc.).

ăăĠ- cheie, într-ă

ĠăĠănstruirii,

aceste componente sunt bine individualizate. (b) ăĠăĠă scopurilor (instructiv -ă- trei decenii, în ăăĠăe poate observa (Frumos, F.,2008, pg. 130), 16

ĠăĠăă-o

fi foarte ă a acestora: - Ġ- cheie europene; - ăĠăĠĠăĠatitudini; i în procesul de (c) ĠăĠăntului procesului de instruire.

într-ă

domenii de studii, iar documentele curriculare, de arii curriculare.

Ġ Ġ -a

curriculare. Ġ- cheie au un caracter mult mai integrat, general, trasversal, decât ariile

ă-un moĠ

ămenea, nu

generaăĠă Ġaccentuarea laturii metodologice de dobândire a unor

Din perspectiva instrĠăăă

ĠăĠĠăăĠă va

instruire transdisciplinare sau al unor decupaje disciplinare noi. Modelul prezentat în lucrarea de

17 ĠăăĠ, este suficient de comprehensiv pentru a permite structurarea demersuri (descrise de K. F. Kneller)ăăĠ

F. Frumos (2008, pag. 144 -ăăĠ

legitĠĠĠăĠ forme. (d)

Elem ă Ġ ă

ăĠ ăĠ ă ă -o continuă Ġ ă

ă-un mod narativ cunoscut) dimensiunile noi

structurate în forme accesibile.

ăĠst lucru este mai

vizibil. formarea acestora în timp. Din acest punct deĠ

ăă-un

Ġ- cheie Ġ

strategii ă Noul model de proiectare a instruirii are în vedere aceste strategii dezvoltate în timp. 18 (e) Forme de organizare a instruirii foarte greu de înlocuit: ora ca unitate de timp. care ăăĠĠă

ăîn proiectarea

pĠăĠĠăĠ (f) ă rezultate din utilizarea compĠ ă ă bine construite, pe baăăă

ăĠ în procesul de

instruire Ġă 19

Bibliografie

BADEA, D. ĠĠ-Ġă, în Revista de Pedagogie nr.

BADEA, D. Ġ- ă

didactic, în Revista de Pedagogie

BÎRZEA, C. Ġlor, în Revista de Pedagogie

2010.
CIOLAN, L. ăĠă- fundamente pentru un curriculum transdisciplinar

Polirom, 2008.

ĂMaria - Eliza. Ġ ă, Cluj - Napoca: Presa

Unăă

FRUMOS, F. ă

MAGER, R. F. Preparing Instructional Objectives. Belmont, USA: Lake Publishing Company, 1984.

MANOLESCU, M. Ġ- o viziunĠ, în Revista

MARSH, C.I. Key concepts for understanding Curriculum. London - New York: Rutledge Falmer, 2004.

ğğ, Marilena.Ġă

În: Revista de pedagogie, nr. 3 - 4, 1994.

ğ O. Ġ ăĠ

MINDER, M. Didactique fonctionelle (objectifs, stratégies, evaluation). Paris - Bruxelles: De

Boeck - Larcier, 1996.

ğ- DOBRIDOR, I. Teoria curriculumului, în vol. Prelegeri pedagogice

Polirom, 2001.

ğ- DOBRIDOR, I. ăĠl

2008.

NICOLA, I. ă

PERRENOUD, Ph. Construire des compétences dès l'école, Paris: ESF, 1998.

PIAGET, J. ĠĠă

PREDA, V. Principiile didactice, în Ionescu, M, Radu, I (coord.) ă, Editura

Dacia, Cluj-Napoca, 2001.

REUTER, Y. (ed.) Dictionaire des concepts fundamentaux des disciplines, Bruxelles: de Boeck, 2010.
REY, B. Les Compétences transversales en question, Paris: ESF éditeur, 1996. OECD (1997), Prêts pour l'avenir - comment mesurer les competences transdisciplinaires. 20

II. Ġca ăĠ

IntroducereaĠ

ĠăĠĠ s-a realizat pe parcursul mai multor

În perioada 2001 -Ġ

superior (clasele XI - XII). Ghidurile metodologice de aplicare a curri aplicat.

În perioada 2003 -Ġ

IX -ăĠăăani, prin încorporarea

în învăĠăciclului liceal inferior (IX - X).

Ġ- cheie europene.

Ġ- cheie europene auă. În

anii 2005 --ăăĠ ciclul liceal superior (clasele XI - XII). În anul 2007, prin aplicarea programelor revizuite pentru clasa a XII-a, a fost geă

În anul 2009ĠĠ

ăĠă au fost revizuite

re pentru gimnaziu (clasele V - VIII), prin Ġ specifice în locul obiectivelor -Ġă

Din anul 2009, p (aprobate de MECTS pe 9

septembrie) s-a r Ġ continuu, ăĠă (clasele V - XII).

CĠ-ĠăăiăĠ

Ġ ă ăincluderea acestora ăĠul maxim al ăĠ

Ġ (definite ca "un ansamblu multifunĠĠ

Art. 68 -ĠăĠăă

Ġ- cheie care determină

21

ArtăăăĠă

specializare sau calificare.

ăăăă-learning includ

cheie TSI.

Art. 328 Ġ ă ă

ComĠ- cheie au fost prezente în toate variantele de Legi anterioare, începând cu

Ġăăăgur, au existat

Ġ- cheie ale Comisiei Europene

finalizare Ġ ăĠ ăĠ

Ġe definesc printr-Ġ-ăĠ- atitudini;

au un caracter transdisciplinar implicit; obligatoriu;

Sistemul de Ġ- cheie Ġă

ăĠăperioada 2003 - nota de fundamentare a acestora,quotesdbs_dbs1.pdfusesText_1

[PDF] fiscalité camerounaise 2017 pdf

[PDF] fiscalité camerounaise pdf

[PDF] fiscalité cours pdf maroc

[PDF] fiscalité des affaires pdf

[PDF] fiscalité des entreprises au burkina faso

[PDF] fiscalité des entreprises exercices corrigés

[PDF] fiscalité et croissance économique pdf

[PDF] fiscalité france israel

[PDF] fiscalité franco israelienne

[PDF] fiscalité marocaine 2015 pdf

[PDF] fiscalité marocaine 2017 pdf

[PDF] fiscalité marocaine pdf

[PDF] fiscalité pdf cours

[PDF] fiscalité zone franche maroc

[PDF] fisiologia de la vision humana